În timp ce Europa finanţează drumuri, şcoli, spitale şi multe altele, Uniunea Vamală nu ne oferă nimic

Eurobarometrul de Vecinătate pentru Primăvara 2014 cu privire la Republica Moldova, dat recent publicităţii, a confirmat atitudinea favorabilă pe care cei mai mulţi dintre moldoveni o au faţă de Uniunea Europeană şi că ajutorul pe care UE l-a acordat ţării noastre a fost perceput pozitiv de către noi.

Sumele consistente de bani alocate Republicii Moldova din fondurile europene, investiţiile în infrastructură, alimentarea cu apă potabilă, multele şcolile renovate şi spitalele utilate au fost apreciate de moldoveni, care consideră că, în acest moment, UE are o contribuţie majoră la dezvoltarea statului şi reprezintă un partener important al ţării noastre.

Acest aspect este unul deosebit de important, mai ales că demonstrează că oamenii au înţeles că nu au de ce să se teamă de Uniunea Europeană, aşa cum le-a fost inoculat o lungă perioadă de timp de propaganda rusă derulată la noi în ţară. Avantajele conferite de parteneriatul cu Uniunea Europeană au devenit atît de evidente, încît aşa numitele argumente invocate de emisarii Moscovei împotriva cursului european al ţării noastre sînt cu uşurinţă combătute de realitatea din teren.

În timp ce Uniunea Vamală ignoră cu desăvîrşire nevoile reale ale societăţii noastre şi investeşte bani în fel de fel de conferinţe obscure şi mese rotunde, în cadrul cărora sînt invitaţi „experţi” din Rusia care încearcă să spele creierul cîtorva neisprăviţi, Uniunea Europeană are pe agenda sa bani pregătiţi pentru toate sectoarele cu probleme de la noi din ţară, în condiţiile în care ne vom menţine orientarea pro-europeană.

Haideţi să vedem cît de bine am putea trăi cu europenii!

Pentru asta, vă propunem un exerciţiu de imaginaţie, pornind de la experienţa României ca stat membru al Uniunii Europene.

Din 2007, de cînd a aderat la Uniunea Europeană, România se poate lăuda că a prosperat de pe urma fondurilor europene pe care le-a accesat. Pentru perioada 2007-2013, prin intermediul programelor operaţionale, României i-au fost alocate 19.667 miliarde de euro din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene (totalul alocărilor financiare fiind de 336 miliarde de euro în perioada 2007-2013). Fondurile structurale contribuie la realizarea celor trei obiective ale Politicii de Coeziune a UE prin implementarea programelor operaţionale, acestea din urmă fiind elaborate la nivel naţional.

În România, obiectivul strategic al Programului Operaţional Regional a urmărit crearea a 15.000 de noi locuri de muncă pînă la sfîrşitul anului 2015 şi stoparea creşterii disparităţilor interregionale în ceea ce priveşte Produsul naţional Brut (PNB) pe cap de locuitor.

Prin intermediul Programului Operaţional Regional, în România au fost finanţate proiecte importante destinate îmbunătăţirii calităţii vieţii şi a infrastructurii oraşelor şi creşterea rolului lor în regiune, îmbunătăţirea accesibilităţii regiunilor prin dezvoltarea reţelelor de infrastructură (drumuri judeţene şi şosele de centură), modernizarea serviciilor sociale (şcoli, clinici, servicii de intervenţie în situaţii de urgenţă), creşterea investiţiilor în afaceri, prin acordarea de sprijin micro-întreprinderilor, îmbunătăţirea reţelei de utilităţi şi a infrastructurii de afaceri, modernizarea şi reabilitarea infrastructurii turistice existente (potrivit inforegio.ro).Mai concret, luna trecută, pentru 19 localităţi din 12 comune din judeţul Argeş, au fost alocate fonduri în valoare de 3,73 milioane de lei prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, destinat îmbunătăţirii infrastructurii. Este vorba de un proiect de infrastructură rutieră (pod din beton armat peste pîrîul Păuleasa pe drum vicinal Miceşti-Troislav) şi 11 proiecte de alimentare cu apă, canalizare şi epurare a apelor uzate.

De asemenea, au fost semnate contractele de finanţare pentru reabilitarea şi consolidarea a două unităţi de învăţămînt: Colegiul Naţional „I.C. Brătianu” din Piteşti, în valoare de aproximativ 5,14 milioane de lei (echivalentul a 1,15 milioane de euro), şi Şcoala cu clasele I-IV din Cepari, comuna Ungureni, în valoare de 1,6 milioane de lei (reprezentînd 360.000 de euro).

Tot în August, au fost repartizate judeţului Argeş 15 microbuze destinate transportului de elevi. „Solicitarea microbuzelor este foarte veche, sînt mulţi copii, în special în zona rurală, obligaţi să meargă foarte mult pe jos dintr-un sat în altul. Ceea ce facem astăzi contribuie la reducerea, noi sperăm în final la eliminarea totală, a abandonului şcolar. Una dintre cauzele abandonului şcolar era că părinţii nu mai voiau să-şi lase copiii să meargă la şcoală, deoarece ajungeau foarte greu.”, a declarat viceprim-ministrul român Liviu Dragnea. Alte trei microbuze şcolare au fost predate comunelor Leordeni, Mozăceni şi Stoeneşti, în luna Iulie 2014, cînd Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a realizat prima repartizare din lotul de 600 de autovehicule achiziţionate în acest an.

Nouă nu ne trebuie aceşti bani europeni sau sîntem suficienţi de avuţi încît să refuzăm oferta pe care nu o primeşti de două ori în viaţă? Republica Moldova nu are nevoie să prospere şi ea, precum alte ţări civilizate sau se mulţumeşte cu firimiturile aruncate de Federaţia Rusă?

Promitem să revenim cu noi exemple de proiecte de succes implementate în România cu ajutorul fondurilor europene, în speranţa că tot mai mulţi dintre noi vor înţelege oportunităţile, avantajele imense care vin odată cu calitatea de stat membru al Uniunii Europene.

Moldova Suverană