Sub prizonieratul Rusiei, exerciţiul democratic este inexistent în Republica Moldova

Republica Moldova pare că ar suferi de “sindromul Stokholm” (victima răpită sau ţinută în captivitate ajunge, cu timpul, să îşi simpatizeze răpitorul): deşi este ostatică a Federaţiei Ruse din cauza regimului de ocupaţie rusească în Estul ţării, mulţi dintre cetăţeni aprobă acţiunile statului rus. Pare că nimic din agresiunile ruşilor nu îi afectează. Ba din contra. Deşi ne refuză produsele alimentare, vinurile şi poate că, în viitorul apropiat, inclusiv forţa de muncă, Rusia este percepută tot ca stat prieten. 

Ar fi nevoie de o intervenţie armată, precum cea din Ucraina, ca să-i trezească pe unii. În acest moment, mulţi locuitori ai Crimeei regretă amarnic că au fost naivi şi au crezut promisiunile ruşilor. Acum doresc ca Peninsula să revină în componenţa Ucrainei. Preotul protestant din Simferopol, Ruslan Zuiev, spune că „oamenii speră ca Crimeea să fie a Ucrainei, deşi din 9 mai noi nu mai putem spune acest lucru cu voce tare, pentru că aceasta este pedepsită prin lege. De aceea, oamenii vorbesc despre acest lucru încet, în bucătărie, undeva în locuinţă. Oamenii, desigur, vor acest lucru. Nu putem spune toţi, însă, că există un număr mare de oameni”.

De asemenea, el a precizat că, în fiecare zi, în Crimeea, scade numărul acelora care sînt mulţumiţi de anexare. „Dificultăţile sociale, financiare se simt. Oamenii nu sînt la fel de fericiţi ca înainte”, a constatat preotul. Conform lui Zuiev, în Peninsulă „totul se înrăutăţeşte”. „Există locuri unde sînt persecutaţi aceia care au refuzat cetăţenia rusă” – a adăugat Zuiev. Temîndu-se de represalii, preotul a fost obligat să părăsească teritoriul Crimeei şi să meargă pe partea continentală a Ucrainei.

Anii de ocupaţie rusească şi-au pus atît de tare amprenta asupra unora dintre noi, încît pare că nu mai avem puterea de a discerne între adevăr şi minciună, între bine şi rău, între prieten şi duşman. Revolta pe care ar trebui s-o resimţim atunci cînd sîntem împroşcaţi cu noroi de la Moscova, chiar la posturile de televiziune ruse pe care le urmărim seară de seară, lipseşte. În locul ei s-a instalat o inexplicabilă veneraţie faţă de tot ceea ce este „made în Rusia”.

Rusia ne-a stabilit agenda politică şi socială mulţi ani şi nu este dispusă să renunţe. Şi se pare că nici noi nu sîntem pregătiţi să renunţăm la statutul de vasal al Rusiei, în ciuda evidenţei că Rusia preferă relaţiile de subordonare în locul celor reciproc avantajoase.

În UE, drepturile cetăţenilor nu rămîn pe hîrtia din biroul prăfuit al vreunui oficial, cum se întîmpla la Kremlin

Am fost obişnuiţi să gîndim cum ni se spune să gîndim, să acţionăm cum ni se indică să acţionăm şi să relaţionăm cu cine ni se spune să relaţionăm. Orice iniţiativă individuală, fără indicaţiile directe sau indirecte ale Moscovei, a fost ştrangulată din faşă. Sub prizonieratul Rusiei, exerciţiul democratic este inexistent în Republica Moldova. Mai rău, în spaţiul Uniunii Vamale, unde sîntem ademeniţi să ne integrăm, am pierde orice speranţă de recăpătare a respectului de sine.

Singura noastră şansă este integrarea în Uniunea Europeană, pentru că, singuri, am dovedit că nu putem face faţă agresiunilor Rusiei. Avem nevoie de UE pentru a scăpa din tentaculele caracatiţei ruseşti. Trebuie să vedem cum este în UE, ca să ne dăm seama că situaţia actuală nu este normală.

În UE, drepturile cetăţenilor nu rămîn pe hîrtia din biroul prăfuit al vreunui oficial, cum se întîmpla la Kremlin. În spaţiul comunitar european, exercitarea drepturilor democratice are o lungă tradiţie, cetăţenii fiind invitaţi să participe inclusiv la stabilirea agendei legislative. Iniţiativa cetăţenească europeană oferă unui număr de un milion de cetăţeni ai UE posibilitatea de a participa direct la elaborarea politicilor UE, solicitîndu-i Comisiei Europene să facă o propunere legislativă. 
UE a lansat un site care oferă informaţii despre toate iniţiativele cetăţeneşti, explică regulile care trebuie respectate şi permite lansarea initiaţivei.

O iniţiativă cetăţenească europeană este o invitaţie adresată Comisiei Europene de a propune legislaţie pe probleme în care UE are competenţa de a legifera. O iniţiativă cetăţenească este posibilă în orice domeniu în care Comisia are competenţa de a propune legislaţie, de exemplu mediu, agricultură, transport sau sănătate publică.

În acest an, a fost lansată iniţiativa „O propunere nouă pentru Europa – Planul european pentru dezvoltare durabilă şi locuri de muncă”, avînd ca obiect un plan de investiţii publice pentru a ajuta Europa să iasă din criză, prin dezvoltarea societăţii bazată pe cunoaştere şi crearea unor noi locuri de muncă, în special pentru tineri.

Adevărata faţă a Rusiei, alta decît cea a propagandei mediatice

Promotorii Uniunii Vamale, proiectul girat de Federaţia Rusă, au recurs, de-a lungul timpului, la tot felul de trucuri pentru a ne convinge că ne va fi mai bine în spaţiul euro-asiatic decît în cel european. Trompetele Kremlinului ne pătrund în case seară de seară, împachetînd în ambalaje frumoase o realitate oribilă. 
De cîte ori aţi urmărit, la posturile de televiziune ruse, reportaje despre criminalitatea organizată, un adevărat flagel care bîntuie Federaţia Rusă? În contextul anexării Crimeei, a difuzat cineva vreo ştire referitoare la faptul că unul dintre efectele indezirabile ale ocupării peninsulei pentru Federaţia Rusă va consta în creşterea semnificativă a numărului de grupări criminale în interiorul graniţelor ţării?

Cîţi dintre noi ştim că, în ultimii 5 ani, numărul dependenţilor de droguri din Rusia a crescut cu 3 milioane de persoane, înregistrîndu-se o medie anuala de 100.000 de decese, ca urmare a consumului de droguri. Sau că 30 de tone de heroina – sau mai mult de 100 milioane de doze unice – sînt traficate anual în Rusia? Pentru că, potrivit raportului de luna trecută realizat de Rospotrebnadzor, Serviciul Federal de supraveghere în sfera protecţiei drepturilor consumatorului şi a bunăstării populaţiei din Rusia, la 01.01.2014 erau înregistraţi ca HIV pozitivi 798.122 ruşi (0,4% din populaţia ţării), din care 7.500 copii, una dintre principalele cauze ale incidenţei crescute a sindromului imunodeficienţei dobîndite fiind injectarea intravenoasă de substanţe narcotice. În regiunile Irkutsk, Samara, Sverdlovsk, St. Petersburg, mai mult de 1% din populaţie este infectată cu HIV.

În locul acestei realităţi, ne este prezentată o Rusie plină de farmec, credincioasă pîna la Dumnezeu, în care curge numai lapte şi miere, unde preşedintele Putin calmează doar din priviri leoparzii şi salvează o echipă de televiziune de atacul unui tigru.

Catastrofa morală cu care se confruntă Rusia: mai multe monumente ale ateului Lenin decît biserici

Instrumentele Moscovei ne vorbesc, aşadar, despre o sănătate morală a Rusiei care nu există, în realitate. Aşa cum bine evidenţia un analist de-al nostru de la Chişinău, „Rusia are, în continuare, pe teritoriul său, un număr de monumente ale lui Lenin care îl depăşeşte pe cel de biserici”.

Catastrofa morala cu care se confruntă Rusia de mai mult timp ne este ascunsă, iar puţinele cazuri de demascare a dezinformării promovate de canalele de televiziune ruse, care ajung la urechile noastre, nu sînt suficiente pentru ca cei mai mulţi dintre noi să nu mai aibă încredere în mesajele lansate de acestea.

Acţiunilor de prezentare idilică a Federaţiei Ruse le sînt asociate cele de demonizare a Uniunii Europene. Deşi nimeni nu a spus despre UE că ar fi cea mai bună lume dintre toate lumile posibile, propaganda Kremlinului nu se rezumă la informarea cu privire la neajunsuri inerente oricărui sistem politic, ci exagerează situaţii, creează probleme din nimicuri şi extrage din realitate doar acele date care îi slujesc propriilor interese.

Astfel, de exemplu, alegerile europarlamentare au fost prezentate prin prisma avansului formaţiunilor eurosceptice, care, chipurile, ar face imposibilă aderarea Republicii Moldova la UE, deşi niciunul dintre aceste partide nu a abordat subiectul. Mai mult, nu s-a vorbit nimic despre faptul că aceste formaţiuni reprezintă un fenomen pentru izolarea căruia liderii europeni s-au unit.
Chiar şi ajutorul substanţial primit de ţara noastră din partea Uniunii Europene este luat în derizoriu de Rusia, mai ales în presa rusă. Tocmai din acest motiv, campanii de informare, de genul celei iniţiate de fundaţia Soros, “Moldova Europa”, sînt binevenite şi ajută la “recuperarea deficienţelor de informare” şi la “dezminţirea afirmaţiilor eronate despre Uniunea Europeană”. 

Moldova Suverană