„Iar stau cu nasu’ în telefoane!”, o aud pe mama mea revoltată pe nepoţi că s-au „afundat” în gadgeturi şi nici nu aud măcar că li se face vreo observaţie sau li se cere ceva să îndeplinească. Sincer, această situaţie a ajuns să mă enerveze şi pe mine. Pe de o parte – copiii mei şi telefoanele care le ocupă tot mai mult timp, iar pe de altă parte – bunica lor cu atîtea pretenţii legate de faptul „ce copii sînt acum şi cum erau ei la vremea lor”.

Totodată, aş avea motiv să le interzic aparatele dacă ar avea de suferit cartea sau aş observa că situaţia devine ieşită din normal. Însă, atîta timp, cît telefonul le ia vremea obişnuită pentru generaţia lor, au rezultate perfecte la şcoală, sînt antrenaţi într-o serie de activităţi extraşcolare (sport, voluntariat, bibliotecă, cercuri de creaţie), nu văd de ce aş face gălăgie că „iar stau în telefon”.

Ce e cu aceste telefoane pînă la urmă? Tehnologiile moderne şi aparatele performante care au ajuns foarte accesibile la ora actuală sînt nişte fenomene noi şi, bineîneţeles, că nu ştim unde trece hotarul dintre utilizarea normală şi dependenţa vicioasă, dintre folos şi abuz. Unde opreşte faptul că un copil este dezvoltat în ale tehnicii şi cel că a devenit rob al propriului telefon? Şi dacă e vorba de robie, cum îl salvăm?

Un studiu al Universităţii din California arată că epoca digitală s-a instaurat mai repede decît am reuşit noi să ne adaptăm la ea. Conform datelor cercetării, un tînăr foloseşte telefonul în medie 3-3,5 ore pe zi, ceea nu este atît de rău cum ar părea. Da, acesta este timpul răpit de la lectura cărţilor, vizionarea emisiunilor interesante şi comunicarea cu oamenii, însă toate acestea pot fi făcute şi la smartphone.

Alte cifre sînt mai puţin încurajatoare. Astfel, în medie un tînăr deblochează pe zi telefonul de 200-220 de ori. Dacă facem nişte calcule, atunci înţelegem că telefonul îi atrage atenţia la fiecare 8-10 minute, cea ce nu-i lasă nici un fel de şanse să se concentreze asupra altor ocupaţii. Mai mult, 50% îşi verifică telefoanele chiar şi noaptea, dacă s-au trezit din întîmplare.

În acelaşi timp, ştim cu toţii că există o serie de meserii şi domenii sociale, în care dacă doreşti să excelezi, atunci mereu trebuie să fii la curent şi să ştii. Iar pentru asta trebuie să ai acces maximal la orice fel de informaţie. Or, asta este posibil doar dacă ai la îndemînă un gadget. Cum facem dar?

Inginerul american Tristan Harris a lansat mişcarea Time Well Spent (timpul bine petrecut), metodicile căreia propun diminuarea dependenţei de gadgeturi şi minimalizarea daunei „statului în telefon”.

Potrivit acestora, în primul rînd este nevoie de pus nişte limite. Nu e nimic rău într-o reţea de socializare, numai că orice Facebook , Instagram sau Twitter trebuie să fie în doze rezonabile, într-o cantitate necesară şi în anumite perioade. Bunăoară, este optimal ca notificările să fie verificate o dată la două ore. Mai des poate fi doar în situaţii excepţionale.

În al doilea rînd, trebuie de avut grijă de aproapele tău, şi la propriu, şi la figurat. Nu le scrieţi celor pe care îi aveţi în reţea mesaje idioate, lungi, fără nici un temei, sens şi necesitate. Şi ce este şi mai important - nu le cereţi un răspuns imediat, dacă nu e vorba de o urgenţă. Faceţi-le viaţa prietenilor virtuali mai uşoară, asiguraţi-le economia de timp de care au mare nevoie, pentru că acest fenomen este reciproc.

Şi pe final – faceţi-vă gadgeturile cît mai utile. Jocurile, reţelele de socializare, portalurile distractive plasaţi-le pe ecranele secundare. Pe cel principal este bine să rămînă aplicaţiile folositoare şi care dezvoltă. Dexonline, enciclopedii online, site-uri geografice, lingvistice, testări diferite ş.a. Care vor fi de real folos chiar şi atunci cînd vor fi „frunzărite” din neavînd ce face, în timp ce aştepţi transportul sau stai la coadă la bancă. O fi el toate aceste minuni tehnice nişte tehnologii de mare inteligenţă, numai că nu trebuie să uităm că au fost inventate şi aplicate de intelectul uman. Deci, cine trebuie să rămînă mai tare şi mai puternic?

Lilia GRUBÎI