Omenirea inca evolueaza, dar cercetatorii nu inteleg motivul ce sta la baza procesului

Medicina modernă are abilitatea să ţină oamenii în viaţă pentru o lungă perioadă de timp, fapt ce ar fi putut opri evoluţia umană. Analizele realizate asupra ADN-ului uman arată, însă, că evoluţia nu s-a oprit, din contră aceasta se produce mai rapid decît anterior. Evoluţia reprezintă o schimbare treptată a ADN-ului unor specii de-a lungul mai multor generaţii. Conform Independent, evoluţia poate să apară ca urmare a selecţiei naturale, cînd anumite abilităţi create de mutaţiile genetice ajută organismul să supravieţuiască şi să se reproducă. Astfel de mutaţii sunt transmise, în special, viitoarelor generaţii pentru creşterea populaţiei. Treptat, aceste mutaţii devin comune în întregul grup. Prin analizarea studiilor globale a ADN-ului uman, putem observa dovezi ale faptului că selecţia naturală a produs, recent, schimbări şi continuă să o facă. Deşi medicina modernă elimină unele dintre cauzele mortalităţii, în ţările fără acces la sisteme de sănătate bune, populaţiile continuă să evolueze. Supravieţuitorii epidemiilor de infecţii duc la apariţia selecţiei naturale prin oferirea rezistenţei genetice către urmaşi.

ADN-ul uman prezintă dovezi ale unei selecţii recente ca urmare a rezistenţei dezvoltate la boli precum febra Lassa sau malarie. Selecţia ca răspuns la malarie încă se produce în regiuni unde boala apare frecvent. Mutaţiile le-au permis oamenilor să se adapteze la altitudini mari, acestea sunt comune la populaţiile din Tibet, Etiopia şi Anzi Răspîndirea mutaţiilor genetice în Tibet este probabil cea mai rapidă, ce s-a desfăşurat pe aproximativ 3000 de ani. Frecvenţa acestor mutaţii ce cresc nivelul de oxigen din sînge îi ajută pe localnici să supravieţuiască la altitudini mari, astfel supravieţuiesc şi mai mulţi copii.

Alimentaţia, un factor de evoluţie

Alimentaţia este o altă sursă de adaptare. Dovezile ADN-ului inuiţilor arată existenţa unei adaptări recente ce le-a permis să supravieţuiască unei alimentaţii bogate în grăsimi obţinute de la mamifere din Arctica. Studiile au arătat că selecția naturală favorizează apariţia unei mutaţii ce permite adulţilor să producă enzima ce duce la descompunerea zaharurilor din lapte. Aproximativ 80% din europeni au această mutaţie, dar în zone ale Estului Asiei, unde laptele nu este atît de comun, există incapacitatea de digerare a lactozei.

De asemenea, oamenii s-ar putea adapta şi la o alimentaţie nesănătoasă. Un studiu privind modificările genetice ale unei familii din SUA arată apariţia unei selecţii pentru reducerea tensiunii arteriale şi a nivelului de colesterol ce pot fi letale în cazul alimentaţiei omului modern.

Specialiştii au comparat evoluţia genetică a oamenilor şi a altor specii de animale pentru a determina genele ce evoluează cel mai rapid la oameni. Una dintre aceste gene este HAR1, necesară în dezvoltarea cerebrală. O secţiune aleatorie a ADN-ului uman este în proporţie de 98% identică cu cea a cimpanzeilor, dar gena HAR1 evoluează atît de rapid încît este similară doar în proporţie de 85%. Deşi cercetătorii observă apariţia acestor modificări, încă nu înţeleg de ce aceste gene evoluează atît de rapid faţă de altele.

Socialmai mult
11.12.18 - 11:54
11.12.18 - 11:53
10.12.18 - 17:13
10.12.18 - 17:12
10.12.18 - 17:11
10.12.18 - 15:25
10.12.18 - 12:09
08.12.18 - 20:28
08.12.18 - 16:06
08.12.18 - 16:04
07.12.18 - 18:32
07.12.18 - 18:25
07.12.18 - 12:36
06.12.18 - 17:27
06.12.18 - 17:25
06.12.18 - 17:31
06.12.18 - 11:25
05.12.18 - 19:37
05.12.18 - 19:36
05.12.18 - 16:02