Se cheamă subscripţie faptul de a subscrie, de a se angaja sau de a cere cuiva să se angajeze printr-o semnătură la o contribuție bănească pentru o operă de interes public sau particular. Printr-o astfel de subscripţie publică, iniţiată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a fost construit Ateneul Român din Bucureşti, prin sloganul „daţi un leu pentru Ateneu”, care este o operă de interes public. În zilele de astăzi, subscripţiile sînt iniţiate pentru a salva viaţa cuiva care nu are suficiente resurse financiare ca să se opereze, trateze, pentru adăposturi ori grupuri de orfani sau bătrîni neajutoraţi sau pentru ajutorarea unor regiuni sau ţări devastate de cataclisme naturale. Bunul simţ elementar sau social exclude, din start, obscenitatea cinică a iniţierii unor subscripţii pentru înfiinţarea/supravieţuirea unui partid politic.

Cu toate acestea, dacă e posibil să existe o Republica Moldova a lui Vladimir Plahotniuc, de ce să nu existe şi o Republica Moldova a unor politicieni care vor să-i ia locul lui Plahotniuc prin… subscripţie publică de rezistenţă în lupta politică! Să-i ia locul lui Plahotniuc, reţineţi! Este vorba despre Maia Sandu, preşedinta partidului PAS. Cu mult timp înainte să-şi fondeze şi înregistreze acest partid, deci înainte de a se relansa în politică, după ce a fost exclusă din Guvern şi s-a auto-exclus din PLDM, fiind întrebată, la un post de televiziune, dacă intenţionează să-şi creeze propria formaţiune politică, Maia Sandu a declarat cu sinceritate, atunci, că nu are bani să-şi înfiinţeze un partid, că pentru o astfel de iniţiativă trebuie bani mulţi.

După un timp, Maia Sandu a înfiinţat şi înregistrat partidul PAS, probabil prin… subscripţie. Orice om cît de cît informat ştie că pentru a înfiinţa un partid serios, acum, în condiţiile de astăzi şi cele relevate de PAS prin două campanii electorale, la prezidenţiale şi locale, e nevoie nu de o căruţă de bani, ci de un container de mari dimensiuni. Dată fiind sărăcia moldovenilor şi modul criminal în care au fost îngenunchiaţi de către politicienii de la guvernare de după 2009, printr-o subscripţie onestă, un partid în devenire nu ar putea să-şi colecteze fonduri nici măcar pentru închirierea unei săli festive pentru a-şi desfăşura Congresul de constituire, darămite pentru închirierea şi întreţinerea de sedii, angajarea de personal auxiliar, confecţionarea de articole propagandistice, electorale, deplasări în teritoriu ori peste hotare etc., etc.

Recent, Maia Sandu, iarăşi, a făcut public un apel către cetăţenii moldoveni prin care „solicită sprijin financiar de la cetățeni pentru a-și putea continua activitatea politică pentru alegerile parlamentare din acest an”. Ea spune că „pentru a putea continua procesul de creare a echipelor în circumscripții și pregătirile pentru alegeri, formațiunea are nevoie de cel puțin 90 de mii de lei”. Prin acest apel, Sandu vrea să ne convingă că vrea să cîştige alegerile doar cu 90 de mii de lei. Cu alte cuvinte, ea vrea să ne facă să credem că doreşte să ajungă la Putere prin munca patriotică a moldovenilor, cam pe datorie şi cu elan cetăţenesc dezinteresat pentru că ea este cel mai pur şi mai cinstit politician moldovean. Măi, fir-ar ea a dracului de onestitate politică citită prin cărţi subversive!

Obscenitatea acestui apel, subversiv, cinic şi de acoperire, zic eu, derivă logic din aceea că Sandu nu este o virgină în ale politicii, că, dimpotrivă, este soră bună cu curva numită politică. Prin urmare, ea luptă cu Plahotniuc, după cum zice, dar parcă descoperim un morman de prezervative politice în coşul ei de la baie. Ca membră a echipei PLDM (am auzit-o, ulterior, cînd a declarat public că s-a înscris în acest partid!), a fost ministru al Educaţiei, iar asta într-un Guvern pe care acum îl blamează, un Guvern care şi cînd ea era membra(na) lui era „dama de consumaţie” a lui Plahotniuc.

Îmi este greu s-o acuz de amnezie, avînd convingerea că e preocupată mai mult să ne convingă că este „oleacă şi fată mare”. Este absurd să credem că nu avea habar că atunci cînd Filat, Plahotniuc şi Ghimpu împărţeau Statul între ei, adică instituţiile, Ministerul Educaţiei a fost „privatizat politic” de Filat şi pentru ea, nu doar pentru el.

Fireşte că ea ştia bine atunci cît, ce şi de ce şi-a luat Filat atît, Plahotniuc atît şi Ghimpu atît. Politica e o curvă, iar Maia Sandu, atunci, a fost unul dintre profitorii negocierilor politice criminale şi de bordel politic dintre cei trei care au dus ţara în situaţia de astăzi, o situaţie din care Sandu spune că vrea s-o scoată prin subscripţie publică, o situaţie devenită realitate şi pentru că ea a profitat atunci cînd i s-au pus bazele mafiote. Pe vremea în care Maia Sandu se afla la guvernare, moldovenilor li s-au furat miliardul şi aeroportul, acum Maia vrea să MAI (i)A de la moldoveni şi subscripţii ca să lupte împotriva celui cu care s-a împărţit la împărţirea mafiotă a Statului.

Da, ştiu că Sandu are un anumit sprijin occidental, dar este unul artificial, acordat fără să se ţină cont de „realităţile din teren”, iar strategia prin care se doreşte să fie impusă ca lider politic naţional prin intermediul unor sondaje de opinie ireale trădează disperarea sau ignoranţa celor care nu au fost niciodată competenţi să elaboreze un proiect viabil pentru Statul Republica Moldova. Sigur, Sandu va avea bani pentru campania electorală, iar aici nu mă refer la cei obţinuţi prin subscripţie, care ştiu bine că sînt „de acoperire”, ci la cei oferiţi cu generozitate de către „bogaţii darnici” care pun condiţii de recuperare a lor dacă ea, Sandu, va ajunge la guvernare sau, mă rog, în Parlament, într-o „comisie de negocieri”, ca pe vremea cînd ea a devenit ministrul Educaţiei!

O altă subscripţie cinică sub acoperire, aşa cum o cred eu, a fost lansată, pe la începutul Verii, de moderatorul Val Butnaru, de la postul de televiziune Jurnal Tv., care este şi directorului Jurnal Trust Media. În mintea acestor solicitatori de subscripţii sălăşluieşte următoarea convingere: „Domnule, dacă le spun fraierilor că sînt sărac şi vreau să muncesc, or să mă creadă şi îmi vor dona cîte ceva, oricît de simbolic ar fi, căci noi oricum avem bani berechet ca să ne descurcăm, important fiind ca ei să nu ştie, să le dăm încredere şi să creadă că existăm datorită lor.”

Iată conţinutul esenţial al apelului de subscripţie lansat de Butnaru: „M-am gîndit dacă face sau nu să mă adresez cu acest mesaj. Dacă aș fi avut alte soluții, nu aș fi procedat la acest mod. Jurnal TV declanșează campania de colectare a unor fonduri pentru amenajarea unui studio nou. De ce procedăm astfel? Simplu, pentru că nu avem bani. De ce nu avem bani? E și mai simplu, pentru că o televiziune își cîștigă bani din publicitate”. „Noi atragem doar 50 la sută din publicitate pentru necesitățile noastre. Granturile occidentale pe care la avem nu acoperă toate cheltuielile. Iată de ce am hotărît să mă adresez, sperînd să puteți să ne ajutați. Sînt aproape sigur, pentru că ne-ați mai ajutat o dată, acum un an și jumătate, cînd mulți credeau că această televiziune o să moară. Avem și restanțe salariale pentru două luni. Vom vedea cum le rezolvăm, dar acum este important acest studio nou în care vrem să trecem și să începem lucrările de amenajare din luna August. Sper să ne ajutați, acum totul depinde de dumneavoastră. Împreună putem să facem lumină, mai multă lumină”.

Obscenitatea cinică şi sub acoperire a lui Butnaru se înscrie în mai multe dimensiuni. În primul rînd, după cum şi el o recunoaşte, această metodă de subscripţie are un precedent, dar mai există şi cheta din PMAN pentru susţinerea Platformei Civice Demnitate şi Adevăr, dacă îmi amintesc bine, transformată mai apoi, Platforma, nu cheta, în partid politic. În fine, aici vorbim despre apelul lui Butnaru! Jurnal Tv, chiar dacă are emisiuni net superioare calitativ posturilor de televiziune ale lui Plahotniuc, este totuşi o societate Mass-media care produce emisiuni, care vinde spaţii publicitare şi încasează bani pentru aceste servicii.

Este treaba managerilor acestui post cum produc şi cu cît îşi vînd producţiile, spaţiile publicitare. Şi ei, în alte dimensiuni decît cele ale lui Plahotniuc, sînt nişte rechini de presă care activează în dimensiuni comerciale, în economie de piaţă. Peste toate acestea, Jurnal TV, la fel ca şi trusturile lui Plahotniuc, este un post de televiziune aservit partidului condus de Andrei Năstase. Obscenitatea cinică a apelului lui Butnaru este accentuată de faptul că în spatele finanţării postului Jurnal Tv s-au aflat tot timpul autoexilaţii Ţopa din Germania, cei cărora Plahotniuc le-a şparlit ilegal afacerile de aici, care numai ei ştiu (dar şi alţii!) cum i-au făcut multimilionari. Au sărăcit Ţopa de nu mai finanţează Jurnal Tv? Greu de crezut!

Cine are memorie, îşi poate aminti că metoda aceasta cu subscripţiile, adică cerşitul public, îi aparţine lui Butnaru, înainte ca Jurnal Tv să existe, de cînd el a făcut apeluri similare pentru supravieţuirea săptămînalului Jurnal de Chişinău. Cerşetori în frac şi cu Mercedes de ultimul tip la scară, asta sînt aceşti mari patrioţi!

Nu-i suficient că moldovenii, de voie, de nevoie, trebuie să-şi aducă „prinosul financiar” la Biserică, acum li se mai induce şi „obligaţia civică autoasumată şi responsabilă” de a-şi dona din bani strînşi pentru înmormîntare şi partidului Maiei Sandu, dar şi partidului postului de televiziune Jurnal Tv! Bani donaţi pentru interminabile înmormîntări politice!

Mihai CONŢIU