”De cele mai multe ori, folosim înjurăturile ca un instrument eficient şi rapid pentru a ne exprima sentimentele, indiferent dacă sunt pozitive sau negative. Cu toate acestea, cuvintele grele nu pot fi rostite oricînd, oriunde, pentru că rănesc şi provoacă reacţii adverse asupra psihicului. Ce se întîmplă cu cel care emite înjurături? Cercetătorii au veşti interesante, scrie Clickpentrufemei.ro. Exprimarea emoţiilor joase, de frică, anxietate, frustrare, agresivitate, furie, sub forma unor cuvinte injurioase, poate aduce beneficii. Este dovedit ştiinţific că prin înjurături ne eliberăm de emoţiile cu vibraţie joasă, care ne slăbesc sistemul imunitar. Dacă avem condiţii pentru a ne exprima în acest mod, ar fi bine să profităm din plin de acest lucru.

E semn de inteligenţă. Un studiu pe această temă a scos la iveală că înjurăturile pot oferi indicii privind inteligenţa. Participanţii la cercetări au fost solicitaţi să enumere toate cuvintele care încep cu literele A, F sau S pe durata unui minut. După aceea, li s-a acordat un minut suplimentar pentru a se gîndi la cuvinte care încep cu aceleaşi trei litere. Rezultatele studiului au arătat că oamenii care s-au gîndit la cele mai multe cuvinte cu A, F şi S au emis şi cele mai multe cuvinte de ocară.

Poate exprima onestitate. Concluziile unei serii de trei studii, realizate în anul 2017, sugerează o legătură pozitivă între limbaj şi onestitate. De asemenea, oamenii de ştiinţă au descoperit că persoanele care au înjurat, au minţit mai puţin la nivel interpersonal şi, în general, au niveluri mai ridicate de integritate.

Îmbunătăţeşte toleranţa la durere. Oamenii de ştiinţă care au studiat acest subiect au mai dovedit că înjurăturile pot creşte toleranţa la durere. Astfel, persoanele care şi-au pus mîinile în apă rece ca gheaţa, şi au folosit cuvinte injurioase, au fost capabile să resimtă mai puţină durere şi să-şi păstreze mîinile în apă mai mult timp decît persoanele care nu au apelat la limbaj injurios. Mai mult, a reieşit că cei care pedalau pe bicicletă, la finalul curselor, extenuaţi, au dobîndit putere şi rezistenţă dacă au înjurat, decît cei care au folosit cuvinte neutre.

Poate avea un efect cathartic. Folosirea cuvintelor injurioase ne permite să exprimăm o gamă largă de emoţii. De fapt, ne permite să ne comunicăm sentimentele rapid şi eficient. Iar ştiinţa confirmă că înjurăturile au, într-adevăr, un efect pozitiv, cathartic (purificator) asupra noastră.”

Înjurătura la români, fără ipocrizii pudibonde

Arhitectul german, pe care Carol al II-lea l-a adus în România pentru a-i proiecta diverse clădiri de construit, după cîțiva ani, în ciuda salariului extrem de atractiv, vine la Carol și-i spune să-l  ierte, dar vrea să se întoarcă în Germania. Regele, consternat, încearcă să înțeleagă și-l întreabă dacă salariul este prea mic sau dacă are nemulțumiri legate de contract?

– Nu, răspunde neamțul mirat.

- Atunci de ce vrei să pleci, ce te nemulțumește?

- Majestate, nu mai pot trăi în țara asta, cu oamenii ăștia!

- Dar de ce? Cu ce te-au supărat?

- Majestate, prea mult  “Pi*da mosii”, nu mai pot.

- … ?

- Majestate, în țara asta dacă un tînăr se îneacă în lac, toată lumea zice: ‘’Asta este, pi*da mosii’’. Dacă deraiază un tren și mor 100 de oameni, toată lumea zice:’’ Pi*da mosii, s-a întîmplat’’. Dacă vine un cutremur, și mor 50.000 de oameni, românii zic: ”Pi*da mosii, n-au avut zile’’.  Majestate, prea multă pi*da mosii, nu mai pot, plec!

Cea mai recentă înjurătură cu priză la scară națională în România a fost cea care-l avea drept destinatar pe fostul premier Victor Ponta, prietenul lui Plahotniuc – ”Muie Ponta!” Mai apoi, a fost stilizat în ”Puie Monta”, pentru ”menajarea” unor urechi fals pudice, ca ale EI!

Atenție! Există riscul ca această neo-înjurătură să fie împrumutată de la frații români și rostită și aici, în fața unui anumit gard! Cînd e frate lîngă frate, nici o muie nu-i desparte!

Cine-a pus căcat pe clanță? PAS a pus căcat pe clanță!!!

Țara e-n doliu național nedeclarat și într-un permanent priveghi la căpătîiul zecilor de moldoveni care mor zilnic de pandemie! Aproape 200 de mii de moldoveni contaminați tremură de spaimă pentru viața lor! Alte sute și sute de mii de oameni sunt înfricoșați mai mult decît în vremuri de război în fața acestui inamic invizibil, ucigaș și necruțător! EA, însă,vrea puteri absolute în Stat, refuză să numească un Guvern și vrea, ACUM, alegeri anticipate!

PAS-izdului ce va fi prins cu ștromeleagul învîrtoșat primprejurul părților fătătoare ale muierii-șefe frigide ca scîndura să i se taie scîrbavnicul mădular, întru veșnica lui nefolosință! (Înjurătură adaptată după Codul lui Nicolae Mavrocordat, n. 3 Mai 1681, Constantinopol – d. 14 Septembrie 1730, București, fost Domnitor al Moldovei, de două ori, și al Țării Românești, tot de două ori.)

…tui adineaurea mă-sii (spusa lui Marin Preda) de Președinție stearpă, gureșă și ciocănitoare! Băga-ne-am pixurile în călimările lor! În acest context ”injurios-satiric, sănătos, necesar, justificabil și elegant”, n-am cum să nu-mi amintesc un celebru, în acele vremuri de control autoritar comunist, poem al superbului poet român Teodor Pâcă. Se intitulează ”Cine-a pus căcat pe clanță”, iar aici ne referim la clanța ușii de la Președinție!

Cine-a pus căcat pe clanţă?
Eu am pus căcat pe clanţă,
Tu ai pus căcat pe clanţă,
El a pus căcat pe clanţă,
Ea a pus căcat pe clanţă,
Noi am pus căcat pe clanţă,
Voi aţi pus căcat pe clanţă,
Ei au pus căcat pe clanţă,
TOŢI AM PUS CĂCAT PE CLANŢĂ!

Prin urmare, cine-a pus căcat pe clanță? PAS a pus căcat pe clanță!!! Această poezie ar putea fi și imnul cel mai potrivit pentru PAS!