Cu oamenii e ca şi cu o haină. Sînt haine de care îţi place imediat de cum le-ai văzut. Care ţi se potrivesc, care îţi vin ca turnate, care ţi-s comode, dar care şi te enervează, te strîng, te fac să-ţi fie incomod, care-ţi deranjează ochiul şi simţurile.

Se mai întîmplă că un om poate să-ţi fie mic de măsură. L-ai îmbrăcat şi înţelegi că-ţi este dureros să respiri. Dacă e vorba de-o haină care nu-ţi vine, atunci bineînţeles c-o laşi. La fel ar trebui să fie şi cu omul. Nu trebuie să fii cu cei care te încurcă să răsufli sau te strîng. Pentru că nu sînt binevenite relaţiile care la orice mişcare neatentă se rup la încheieturi, pierd forma, culoarea, se aşază la spălat etc. Şi absolut n-are nici o importanţă dacă este vorba de dragoste, prietenie sau un parteneriat.

Mulţi aleg să poarte corsete moral-spirituale, ţesute din regulamente şi norme străine. Ei strîng cureaua mai tare şi pronunţează talie acolo unde de aceasta nu-i nici pomină. Şi nici n-a fost vreodată. Şi toate aceste jertfe sînt făcute pentru a arăta altfel decît eşti.

Totuşi, dacă simţiţi că vă este caracteristică spinarea cu vertebre sănătoase, fie că este vorba de-o coloană dreaptă căpătată cu timpul sau înnăscută, atunci încercaţi să nu îmbrăcaţi oameni care vă strîng şi care nu ţin la cusături. Nu dă bine, nu e corect, nu e sănătos într-un final să răbdaţi, suportînd incomodităţi şi deranjamente, înecîndu-vă adevăratele preferinţe. La ce pot folosi asemenea relaţii? Este imposibil să rabzi o viaţă.

Bunele şi frumoasele relaţii îs ca un pulover de calitate, de măsura potrivită. Care să corespundă vremii de afară, nimerit de moale, călduros, dar, totodată, nu e strîns pe umeri, nu te încurcă să te mişti, îţi permite să răsufli cu ambii plămîni şi nu este ghimpos.

Am eu o rudă prin cumul, adică soţul unei rude, nu chiar atît de apropiate. Şi nu chiar atît de des, însă sînt totuşi unele evenimente de familie, unde nu pot să nu particip şi să-l întîlnesc. Parcă nu ar avea nimic omul, însă pentru mine personal el este foarte greoi şi plictisitor. Într-atîta că tocmai obosesc comunicînd cu el. De fiecare dată cînd sînt nevoită să-l văd, cu două zile înainte am tocmai frisoane de nervi. Este tocmai cazul cînd o persoană îţi este scurtă în mîneci şi te simţi ca dracu cînd eşti nevoit s-o îmbraci. Or, asta înseamnă că periodic trebuie revizuită garderoba. Şi de renunţat la hainele care nu ni se potrivesc.

Lilia GRUBÎI