Venitul de bază, cunoscut şi ca venitul necondiţionat sau venitul universal de bază, cîştigă teren în multe părţi ale lumii

Invocata de adepţii săi ca soluţie pentru combaterea sărăciei, ca o oportunitate oferită oamenilor pentru a se dedica adevăratelor chemări, ba chiar ca o nevoie stringentă pe piaţa muncii în tranziţie spre automatizare, mişcarea presupune acordarea unui venit minim fiecărui cetăţean sau rezident legal, în scopul asigurării existenţei.

Banii sînt distribuiţi necondiţionat de guverne sau de orice alte instituţii publice şi pot suplimenta alte venituri pe care beneficiarii le obţin. Venitul de bază este considerat, aşadar, un drept al omului, indiferent de vîrstă, de situaţia materială sau de ţara în care locuieşte. Avînd siguranţa zilei de mîine, fiecare persoană îşi poate urma pasiunile sau poate lua propriile decizii în privinţa vieţii profesionale, susţin partizanii mişcării.

De unde vin banii

Implementarea venitului de baza presupune eliminarea pensiilor, a ajutoarelor sociale, în general a sistemului de asigurări sociale. Se reduce, în consecinţă, dimensiunea aparatului administrativ care le gestionează separat şi, implicit, se reduc costurile. Cînd vine vorba de finanţarea venitului de bază, opţiunile prezentate sînt numeroase: valorificarea resurselor publice, creşterea taxelor sau suprataxarea, redirecţionarea bugetelor militare etc. Este nevoie însă şi de redistribuirea avuţiei pentru susţinerea unei astfel de măsuri, subliniază activiştii.

Inovaţiile tehnologice creează o bogăţie enormă, de care se bucură însă, în mare parte, cei mai bogaţi oameni de pe planetă, acel 1% din totalul populaţiei.

O alta abordare

Europenii, în special cei din ţări ca Suedia sau Finlanda, par mai deschişi la ideea unui venit de bază decît americanii. Potrivit The Atlantic, în rîndul clasei politice americane predomină suspiciunile cu privire la corectitudinea şi caracterul practic al măsurii. În plus, politicienii americanii resping premisa că automatizarea va transforma radical piaţa muncii, în special pentru categoria "gulerelor albe" (gulerelor albe: persoane care ocupă funcţii înalte în mediul de afaceri sau în aparatul de stat).

În loc să aştepte ca guvernele să acţioneze, americanul Scott Santens, lider al mişcării venitului minim necondiţionat, a început să strîngă fonduri prin crowdfunding (crowdfunding: termen care defineşte ideea de a apela la o comunitate ca un potenţial finanţator pentru a dezvolta un produs sau altceva: trad. lib. din engl.) pentru propriul sau venit de baza de 1.000 de dolari pe luna. Şi este aproape la jumătatea drumului spre atingerea acestui ţel.

Spre deosebire de alţi oameni care apelează la crowdfunding, Santens, în vîrstă de 37 de ani şi scriitor liber profesionist, nu cere bani pentru un anumit proiect, cum ar fi un start-up (start-up: o lansare), un ONG sau un film, ci cere bani pentru a-şi trăi viaţa. Succesul campaniei sale îi va permite să se dedice susţinerii venitului de bază pentru toată lumea. Orice suma suplimentară peste cei 1.000 de dolari pe lună va fi donată altor activişti.

Abordarea este promiţătoare. Un grup de peste 19.000 de susţinători ai venitului de bază a finanţat pînă acum 11 persoane, care au primit o alocaţie de 1.000 de euro pe lună, fără nici o condiţie. Primii cîştigători, desemnaţi în urma organizării unei loterii, au început să primească banii în Septembrie 2014. Cel de-al 11-lea cîştigător a fost anunţat pe 7 Mai.

Karl Widerquist, un alt lider al mişcării, atrage atenţia că scopul ultim nu este de a crea un venit de bază finanţat din surse private. "Scopul unui venit de bază privat este de a arăta cît de bine funcţionează, de a atrage atenţia asupra chestiunii şi de a da avînt mişcării pentru un venit de bază universal", spune Widerquist.

Triumful lenei sau cheia productivităţii?

Dacă le dai oamenilor suficient pentru a trăi, vor mai avea ei vreun interes pentru a munci? Sau vom asista la o generalizare universală a lenei, se pot întreba scepticii.
Partizanii mişcării susţin însă că oamenii sînt animaţi întotdeauna de dorinţa de a face ceva productiv. În plus, precizează ei pe site-ul GBI Foundation, venitul de bază nu acoperă decît nevoile de bază. Nu include bani pentru a cumpăra un televizor sau o maşină ori pentru a pleca în vacanţă. Pentru acestea, oamenii vor fi nevoiţi in continuare să muncească.

"Cînd oamenii încetează să mai muncească din cauza fricii, devin mai productivi", considera Guy Standing, profesor la Universitatea din Londra şi co-fondator al Basic Income Earth Network.

Venitul de bază şi "asaltul" roboţilor

Un studiu recent al Universităţii Oxford, arată că 47% dintre toate joburile existente în prezent sînt predispuse la automatizare în următoarele doua decenii.
Mulţi experţi sînt de părere că, spre deosebire de secolul al XX-lea, oamenii nu vor mai reuşi să se poziţioneze cu un pas înaintea automatizării prin educaţie şi actualizarea competentelor. Perspectiva dispariţiei muncii în sine face ca venitul de bază să fie imperios, argumentează adepţii acestuia.

Sursa: Ziare.com