În ţara noastră, ca în toată lumea bună, se cercetează insectele care altădată nu au mai fost pe meleagurile native sau ştiinţific acestea se numesc specii străine, alogene, invazive, etc. Prima insectă care a „ridicat” toată Europa la cercetare a fost filoxera viţei-de-vie. De atunci şi pînă acum sau în ultimii cca. 130 de ani, în ţară au pătruns peste 140 de insecte noi. Cea mai „nou nouţă” este cicadela americană brumărie sau ştiinţific Metcalfapruinosa, observată în 20.V.2016, pe arbustul cimişir Buxussempervirens. Acest arbust, plantat peste tot şi tuns în figuri pentru a decora habitatele urbane şi rurale, este doar una din cele peste 300 de plante, pe care se instalează cicadela şi se dezvoltă în masă pînă devine dăunătoare.

Denumirea de cicadela americană nu trebuie să sperie pe nimeni, fiindcă nu este prima şi ultima de pe acest continent. În America, la fel, ajung insectele europene şi de pe alte continente. Principalul „vinovat” care ajută la trecerea peste apele mici şi mari sau de pe un continent pe altul a diverselor organisme străine este din nou omul. Ne place să călătorim cît mai departe şi comercializăm totul ce se poate, de aceea trebuie să suportăm unele consecinţele nedorite care apar cu voie sau fără voie. Anume cu solul, materialul semincer, săditor şi de ambalat, sau cu bagajele turiştilor etc., se transportă cele mai mici organisme, care frecvent devin şi dăunătoare, fiindcă se înmulţesc repede şi peste limitele admisibile.

Specia despre care informăm este una din cele care a ajuns prima dată în Europa în 1979 şi anume în Italia, după care s-a răspîndit în toate 3 părţi ale continentului: Franţa – 1986, Spania – 1988, Slovenia – 1991, Croaţia – 1992, Elveţia – 1993, Marea Britanie – 1994, Austria 1996, Cehia şiGrecia – 2001, Turcia, Serbia şi Muntenegru – 2003, Ungaria – 2004, Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina – 2006,iar din 2009 într-un şir de ţări ca Albania, Slovacia, Norvegia, Rusia, Ucraina şi România (prima dată la Constanţa). Expansiunea din România a continuat şi în 2011 a fost înregistrată la Timişoara, iar în 2014 la Craiova şi Piteşti. În Republica Moldova, după cum am menţionat anterior, a fost înregistrată în ultima lună de primăvară şisigur că a pătruns cu 2-3 ani mai devreme, dar primele exemplare şi focare este foarte greu de depistat şi lichidat.

Regimul nutritiv – polifag, şi nu oricare dar foarte extins, iar cele mai cunoscute plante-gazde atacate pe care poate fi observată insecta de cei interesaţi sînt: pomicole – mărul (Malus domesticus), părul (Pyruscommunis), prunul (Prunus domestica), cireşul (Prunuscerarus); viticole – vița-de-vie (Vitis vinifera); nucifere – nucul (Juglans regia); bacifere – murul (Rubusfruticosus), zmeurul (Rubusidaeus), căpşunul (Fragariamoschata), coacăzul negru (Ribes nigrum), coacăul alb (Ribes uva-crispa); leguminoase – fasolea (Phaseolusvulgaris), trifoiul (Trifoliumrepens), lucerna galbenă (Medicago lupulina); cucurbitacee – castravete (Cucumissativus); solanacee – tomatele (Solanumlycopersicum), ardeiul (Casicumannum); apiacee – leuşteanul (Levisticumofficinale), morcovul (Daucus carota); arbuşti decorativi – clocoțelul (Clematisvitalba), sîngerul (Cornussanguinea), păducelul (Crataegusmonogyna), hibiscusul (Hibiscus syriacus), lemnul-cînesc (Ligustrum vulgare), verigaul (Rhamnuscatharticus), salcîmul alb (Robiniapseudoacacia), vița-fecioarei (Parthenocissusquinquefolia), călinul (Viburnumlantana, V. opulus), cătina albă (Hippophaerhamnoides), glădiţa (Gleditsiatriacanthos), cimişir (Buxussempervirens); forestiere – arțarul (Acer campestre, A. platanoides), salcia (Salixspp.), ulmul (Ulmusspp.); spontane – bozul (Sambucusnigra), urzica-vie (Urtica dioica), etc.

Cicadela americană brumărie, atacă în stadiul de adult şi larvă prin înţepare şi extragere a sucului celular din ţesuturile lemnoase şi ale frunzelor după care provoacă ofilirea şi uscarea plantei.

Daunele indirecte au loc prin formarea de rouă-de-miere pe organele atacate ale plantei şi exuviilelăsate de larve după năpîrlire. Totodată, albinele colectînd polenul se încarcă de aceste gunoaie biologice şi impurifică mierea.

Spre sfîrşit, mulţumesc colegei de la Universitatea din Piteşti, dnei doctor Daniela Bărbuceanu care m-a atenţionat, încurajat şi inclus în cercetare pentru a urmări şi înregistra cicadela în Republica Moldova. A fost uşor să o observ şi, recunosc, m-am bucurat nu pentru că a ajuns cicadelala noi, dar că am fost primacare am observat-o, iar pentru egoismul profesional – scuze.

În continuare urmează de precizat alte plante-gazde atacate de insectă şi noi zone de răspîndire din republică. Pe cît posibil de convenit cu măsurile de reglare în caz de depăşire a limitelor admisibile.

Asea TIMUŞ