Noul Drum al Mătăsii, planul grandios pentru care China vrea să cheltuiască pînă la 1.000 de miliarde de dolari, se face cu metode ce pot fi puse sub semnul întrebării. Un raport al unei companii de securitate cibernetică din America arată că Beijingul se foloseşte de tactici de spionaj virtual pentru a se asigura că nici un stat de pe traseu nu-i pune beţe în roate. De la Guverne şi organizaţii neguvernamentale şi pînă la companii private - China caută să ştie tot ce mişcă. O creştere a acţiunilor de spionaj cibernetic a fost înregistrată acolo unde sunt mulţi bani la mijloc sau unde politicile guvernamentale ar putea frîna megaproiectul Beijingului.

Spionajul cibernetic al chinezilor e strîns legat de noul Drum al Mătăsii. Experţii avertizează că Beijingul se foloseşte de infrastructura masivă pe care o are la dispoziţie pentru a spiona companiile şi Guvernele de pe traseul noii rute ce ar urma să interconecteze Asia, Africa şi Europa. Din Sud-Estul Asiei şi pînă în Estul Europei, grandiosul plan al Beijingului include peste 70 de ţări - responsabile pentru un sfert din Produsul Intern Brut global.

Potrivit Financial Times, Beijingul ar fi lansat numeroase operaţiuni de spionaj în Belarus, în Maldive, dar şi în unele ministere de Externe din Europa şi în organizaţii neguvernamentale, acolo unde Beijingul intuieşte că proiectele viitoare i-ar putea fi afectate.

Au fost atacate adrese de mail sau au fost monitorizate ilegal corespondenţele care aveau legătura cu investiţiile în noua rută comercială. Şi există şi oficiali care deja au tras public un semnal de alarmă: premierul Malaeziei a acuzat Beijingul că a negociat ilegal diverse înţelegeri pentru acordarea unor aşa-numite contracte cu dedicaţie. Totul într-un mod netransparent, în spatele uşilor închise.

Autorii raportului insistă că noul Drum al Mătăsii reprezintă o ameninţate la adresa securităţii din mai multe ţări. Chinezii nu numai că nu negociază la vedere, dar mai şi adună date sensibile pentru a neutraliza adversarii. E o chestiune extrem de sensibilă, cu importante consecinţe de ordin diplomatic.

În ţările de pe traseul megaproiectului comercial sunt înfiinţate diverse platforme de comerţ electronic, reţele telecom. Companiile de logistică, instituţiile financiare, chiar şi hotelurile devin terenuri de pe care se pot culege date, care pot fi apoi centralizate direct în centre de analiză din Beijing.

Experţii în cibernetică americani susţin că unul dintre grupurile de hackeri, care lucrează direct cu Beijingul, ar fi targetat Belarusul, acolo unde China ridică cel mai mare parc industrial din Europa. Coincidenţă sau nu, compania de stat chineză ZTE se numără printre investitorii parcului. Este vorba de aceeaşi companie căreia recent i s-a interzis accesul pe unele pieţe din America, tocmai din cauza unor suspiciuni de spionaj.

Noul Drum al Mătăsii, pentru care China vrea să investească peste 900 de miliarde de dolari pînă în 2030, e un proiect-mamut care presupune şosele şi căi ferate de mii de kilometri între Asia şi Europa, porturi şi aeroporturi, uzine, gazoducte şi centre de logistică. E cel mai mare program de dezvoltare la nivel mondial, după planul Marshall, prin care americanii au sprijinit reconstrucţia Europei de Vest după cel de-al Doilea Război Mondial. Dincolo de grandoarea proiectului, se evidenţiază însă ambiţiile geopolitice şi economice ale Beijingului, care caută să devină prima economie a lumii. Din partea europenilor, s-a tot sperat că iniţiatorii acestui proiect se vor adapta la regulile occidentale.

De cealaltă parte, vocile optimiste cred că noul Drum al Mătăsii reprezintă o oportunitate pentru ţările europene, confruntate cu protecţionismul american şi cu o posibilă ieşire a Statelor Unite din zona comerţului liber. Dar e important ca parteneriatul să fie unul real şi transparent. Chinezii nu prea dau semne că merg în această direcţie. Un coridor comercial, terestru ori maritim, nu trebuie să aibă doar un singur sens, așa cum îşi doreşte Beijingul.