„Trump, criza din Crimeea, arma nucleară, războaiele cibernetice: lumea stă în cap, nimic nu pare ieşit din comun şi totul este posibil”, scrie publicaţia germană Die Welt.

„Cînd lumea se lipseşte de orice siguranţă – ce se întîmplă? Să urmăreşti, să aştepţi şi să te plîngi pe timpuri nu este suficient pentru a recăpăta încrederea şi a consolida regulile de supravieţuire comună în limbajul înţelegerilor. Lumea modernă ori va supravieţui prin eforturi comune, ori se va autodistruge”, afirmă editorialistul de la Die Welt.

„A venit timpul pentru o verificare fundamentală a Alianţei Nord-Atlantice, posibilităţilor şi hotarelor acesteia. Este un lucru necesar pentru o nouă politică la Est şi anume pentru o nouă atitudine faţă de Rusia. Pentru că, cum demult atenţionează Henry Kissinger, demonizarea stăpînului Kremlinului este insuficientă pentru schimbarea unei politici sigure”, afirmă revista.

Autorul materialului compară actuala situaţie cu evenimentele de jumătate de secol în urmă, cînd confruntările ambelor supraputeri au atins primul moment culminant, iar pericolul nuclear „s-a extins” în toate direcţiile. Atunci preşedintele John Kennedy a cerut o „reevaluare dureroasă” a principiilor strategice care păreau de nezdruncinat. „De fapt Kennedy a pregătit un miracol diplomatic – controlul strategic asupra armamentului, care astăzi însă nu mai funcţionează”.

„Astăzi, cînd sînt deconectate microfoanele, de la diplomaţii experimentaţi, atît ruşi, cît şi americani, se poate de auzit că încă niciodată, de la crizele din Berlin şi cea a Caraibelor din perioada 1958-1962, lumea n-a stat atît de aproape de război şi catastrofă, cum se întîmplă în zilele noastre”, scrie Die Welt.

Potrivit publicaţiei, astăzi, mai întîi de toate, este nevoie de găsit ieşire din criza „deosebit de primejdioasă” din zona Ucrainei de Est şi Crimeea. „Tot ce se întîmplă din primăvara anului 2014 a costat-o pe Rusia posibilităţi pentru manevre politice, prosperitate economică şi colaborare cu Occidentul în sfera modernizării”, consideră editorialistul.

„Moscova nu-şi poate permite aceasta, pînă nu vor începe să se schimbe preţurile la petrol, iar ele nu se schimbă de mult timp. Care-i sensul principialităţii chestiunii anexării Crimeei în toată politica de Est a Occidentului în condiţiile unei incertitudini crescînde?”, se întreabă autorul.

„Miza americanilor pe faptul că suferinţele economice se vor solda cu regrete politice, ba chiar cu schimbarea regimului, nu s-a adeverit. Toţi tac duşmănos şi aşteaptă cine cedează primul: deocamdată nimeni. Iar faptul că Moscova şi Kievul vor lua situaţia sub propriul control rămîne a fi doar o speranţă”.

„Propunerea lui Putin de a introduce forţe pacificatoare ale ONU presupune recunoaşterea liniei frontului drept hotar de stat: pacea astfel nu va fi obţinută, ci va fi doar o continuare a războiului prin alte mijloace. Promisiunea lui Putin să apere ruşii de pretutindeni este o ameninţare malefică”, estimează publicaţia.

„Şi mai importantă este necesitatea de a găsi principiile transparente, obligatoriu de realizat, pentru viitoarele tehnologii de apărare împotriva rachetelor balistice, de a stabili în comun punctele de control şi a elabora regulamente pentru prevenirea atacurilor cibernetice. Dar mai întîi de toate: totul ce funcţionează pentru sistemele intercontinentale, despre reducerea cărora părţile s-au înţeles, de asemenea trebuie să fie realizabil şi deschis pentru noi tehnologii”.

„Experienţa Războiului Rece arată că instrumentele militare nu sînt destule pentru a crea încredere şi siguranţă. Pentru aceasta este nevoie nu doar de autolimitare din partea rusă, ci şi de o politică la Est a Occidentului care ar reuni cunoaşterea situaţiei, conştientizarea pericolului şi priceperea realistă de a conduce un stat. De ce toate acestea ni se dau atît de greu astăzi?”, se întreabă la final autorul Die Welt.