NICI UN ACTIVIST ROMAN NU ARE DREPTUL SA LE SPUNA MOLDOVENILOR CE LIMBA VORBESC

În Decembrie 1989, marea majoritate a celor care s-au ridicat împotriva dictaturii comuniste a lui Nicolae Ceauşescu era constituită din intelectuali şi studenţi. În timp ce noi credeam că participăm la o revoluţie, vechii securişti şi activişti de partid, în frunte cu criminalul bolşevic Ion Iliescu, şi-au desăvîrşit lovitura lor de stat de pe urma cărei România pătimeşte dramatic şi astăzi. Atunci, în Decembrie 1989, ne-am ridicat împotriva dictaturii comuniste a unor semianalfabeţi care conduceau România socialistă. Deşi erau dictatori semianalfabeţi, trebuie să le recunoaştem meritul că îşi iubeau ţara, că erau patrioţi autentici. Atunci, în Decembrie 1989, la modul general, România era o ţară cu oameni şcoliţi.

După 28 de ani de cînd ne-a ridicat împotriva dictaturii şi semianalfabetismului, acum România a ajuns să fie condusă de nişte dictatori semianalfabeţi înfricoşător de inferiori semianalfabeţilor împotriva cărora noi am luptat în 1989. În plus, semianalfabeţii care conduc România de astăzi sînt şi inamici ai poporului român, ai României ca Stat naţional suveran şi indivizibil. Acum, după 28 de ani, la modul general, România este o ţară dominată numeric de analfabeţi, semianalfabeţi şi clanuri mafiote.

Ceea ce era imposibil de conceput în urmă cu 28 de ani, acum este o realitate umilitoare. Din noianul de exemple, este suficient doar să mă refer la cunoscutele reportaje-interviu realizate de reporterul de Tv Viorel Gaiţă (dar şi de alţii), care pot fi accesate pe Internet, în care vedem că există comunităţi întregi de cetăţeni ai României care nu ştiu cum se numeşte ţara lor, nu ştiu cum se numeşte limba pe care o vorbesc, care este Capitala României, pe ce continent trăiesc, cîte luni are anul sau cîte zile sînt într-o săptămînă şi care dau răspunsurile cele mai năucitoare atunci cînd sînt întrebaţi cine a inventat apa, Cerul, Soarele, Luna etc., etc.

Analfabetismul şi prostia deja generalizate au avut nevoie de o guvernare la fel de (semi)analfabetă, constituită din adevărate monumente ale prostiei omeneşti. Se ştie că prostia semianalfabetului este agresivă şi arogantă pentru că nu are îndoieli, ci doar „certitudini şi principii”. Astfel, după 28 de ani de democraţie, criminalul Ion Iliescu şi cei care i-au urmat au făcut ca România de astăzi să fie condusă de un şmecheraş de provincie, hoţ, şiret şi limitat, dar ahtiat după Putere şi bani, Liviu Dragnea, preşedintele partidului de guvernămînt, PSD. Ruşinea şi dezonoarea României în raport cu exteriorul sînt cu atît mai umilitoare cu cît ţara a ajuns să fie condusă de acest individ deja condamnat penal şi care se află cercetat şi în alte dosare penale. Cine l-a ales pe Dragnea şi partidul lui ca să conducă România? Analfabeţii amintiţi, se înţelege!

Întrucît Dragnea este exponentul politic al analfabetismului şi prostiri generalizate, nepăsîndu-i de imaginea României în lume, de interesul şi siguranţa naţională a ţării, a impus un Guvern incompetent, slugarnic şi semianalfabet după chipul, asemănarea şi interesele prostimii pe care o reprezintă. Premierul României, Viorica Dăncilă, a intrat deja în cea mai umilitoare antologie a prostiei şi semianalfabetismului. O dată cu ea, cum poate fi privită şi ţara pe care o guvernează?

Femeia aceasta este mai incultă şi decît o precupeaţă dintr-o piaţă de cartier din Bucureşti. Este inutil şi prea lung ca să reproduc toate prostiile pe care le-a emis în calitate oficială. Voi reproduce doar cîteva: Fiind aflată într-o vizită oficială, „prim-ministrul României a salutat Priștina, Capitala auto-declaratului stat Kosovo, în timp ce era în Capitala Muntenegrului, Podgorica”: Dăncilă a folosit verbul „a anexa” în loc de „a axa” cînd a anunțat o achiziție de elicoptere și simulatoare de zbor pentru ministerul de Interne: „Dorim să ne anexăm pe prevenție și totodată să fim pregătiți să intervenim rapid în situații de urgență.”

Încă din 2017, fiind şi fost europarlamentar, ea credea că Iranul şi Pakistanul sînt ţări membre ale UE şi tot aşa.

Fireşte că un premier prost şi semianalfabet are subalterni pe măsură. Ministrul Educaţiei, reţineţi, într-o conferinţă de presă, a spus că „manualele şcolare este un subiect intens”; şi multe altele. Cosmin Butuza, secretar de stat în cadrul Ministerului Tineretului și Sportului, i-a lăsat fără grai pe toţi cînd a declarat: ”Avem 100 de ani de la Marea Unire şi cred că trebuie să ne mîndrim cu acest lucru, să arătăm şi străinilor că sîntem români, că ne mîndrim cu Centenarul, să punem Centenarul pe TRICOAIELE noastre".

 

„Mîndri că sîntem români”

Ţinînd seamă de contextul arătat mai sus, gîndul mi se duce involuntar spre armatele de politicieni şi activişti români unionişti care cînd vin aici, în Republica Moldova. Domnule, parcă sînt apucaţi de streche sau de furii ucigătoare cînd îi aud pe vreun moldovean spunînd că el grăieşte moldoveneşte, că aceasta este limba lui. De-a lungul anilor, am avut prilejul să constat că unii dintre activiştii români care îşi rup cămaşa de pe ei de ani de zile ca să-i convingă pe moldoveni că vorbesc limba română, nu moldovenească, provin şi din zonele în care trăiesc analfabeţii amintiţi mai sus, adică de acolo de unde românii născuţi în România nu ştiu cum se numeşte limba lor. Atunci te întrebi: ce fel de iluminism onest şi autentic mai fac ei aici dacă nu l-au făcut mai întîi cu cei de lîngă ei, născuţi şi crescuţi în România, dar nici cu cei care guvernează ţara? Păi cu ce fac ei atractivă România pentru moldovenii pe care vor să-i facă să spună că vorbesc limba română, nu moldovenească? Nu este clar că totul este politică distructivă, propagandă ieftină şi la normă şi, fireşte, spălări de bani, căci cineva le plăteşte drumurile îndelungate pe aici ca să propage denumirea limbii şi istoria românilor, în context unionist, se înţelege?

Aceşti politicieni şi activişti unionişti nu au nici un drept moral, politic şi civic să-i dispreţuiască pe moldovenii care spun că vorbesc moldoveneşte din instinct de conservare, un instinct care l-a ajutat să-şi păstreze graiul natal şi pe vremea URSS. Ţinînd seamă de tabloul lingvistic şi cultural dezastruos din România, la modul general vorbind, agenţii politici şi activiştii români unionişti care vor să-i determine pe moldoveni să spună că vorbesc în limba română, nu moldovenească, au nevoie doar de o recunoaştere formală pentru statisticile lor aducătoare de diurne şi deplasări aici, căci ei nu prea au de unde să le aducă moldovenilor altceva decît o limbă română virtuală. Oricine se poate uita şi poate auzi cum vorbesc crainicele posturilor „româneşti” de televiziune din Moldova, cum scriu ziariştii moldoveni pro-români în ziarele şi site-urile subvenţionate cu bani româneşti! Va ajunge limba română cultă aici la fel cum va ajunge prin satele româneşti amărîte în care românii nu ştiu cîte ore sînt într-o zi. Vorbesc de limba română cultă, căci moldovenii, spre deosebire de românii amintiţi, indiferent de oriunde ar fi ei, nu pot da astfel de răspunsuri absurde, chiar dacă vorbesc moldoveneasca neagreată de activiştii români!

Mihai CONŢIU