Nu toate informațiile publicate despre relațiile proaste dintre Rusia și SUA sînt adevărate. Mai multe înțelegeri dintre cele două state sînt ținute în secret, pînă cînd Moscova și Washingtonul vor alege momentul să le facă publice. Această situație se referă în primul rînd la Siria.

Viziunile ambelor state asupra situației din Siria se deosebesc mult. Washingtonul refuză în continuare să conlucreze cu guvernarea președintelui Bashar Asad și cere plecarea lui. Iar Moscova îl consideră pe președintele legitim al Siriei capabil să asigure unitatea țării, pentru a evita situația creată odinioară în Libia.

Rușii înțeleg foarte bine că nu vor avea avantaje suplimentare dacă vor permite debarcarea actualului regim sirian și din acest motiv îl vor apăra pe plan politic și militar. Moscova de 11 ori a recurs la veto asupra deciziilor Consiliului de Securitate al ONU și a rezistat încercărilor de izolare europeană și sancțiunilor pentru păstrarea regimului sirian.

Noua administrație americană nu este prea îngrijorată de dosarul sirian. Importanța lui a scăzut și nu mai constituie una din prioritățile SUA. Astfel, Siria a căzut în mîinile Rusiei, care o poate folosi ca pe un instrument de presiune asupra opoziției siriene și Turciei. Cu toate acestea, sînt cel puțin trei momente de interes comun al Rusiei și SUA în Siria.

Primul, și cel mai important, este înțelegerea ambelor state asupra asigurării securității pentru Israel, aspect în care Moscova și Washingtonul își coordonează meticulos toate acțiunile. În context, chiar dacă Rusia va transmite rachete S-300 Siriei, problemele vor fi evitate, deoarece acestea se vor afla sub controlul direct al militarilor ruși.

Al doilea moment de interes comun al SUA și Rusiei ține de necesitatea de a micșora rolul Iranului în Siria. Anume acest lucru îl doresc ambele state, deși acțiunile lor se deosebesc. Washingtonul declară că va participa la restabilirea Siriei și la decizia politică care va pune capăt conflictului. Americanii nu vor repetarea situației din Iraq, unde influența Iranului a crescut considerabil. Moscova consolidează structurile guvernamentale siriene pentru a expulza miliția iraniană. Acest lucru este susținut de ofițerii sirieni.

Al treilea moment ține de lipsa de alternativă actualului regim. Ambele state nu văd o alternativă reală care ar permite restabilirea păcii în Orientul apropiat. Mai ales din cauza incapacității opoziției siriene de a convinge lumea că este gata să-şi îndeplinească angajamentele asumate.

După Al-Ain, Emiratele Arabe Unite