«Naţionalismul argument decisiv»

Aşadar, «în lipsa unei idei unificatoare, naţiunea romînă s-a construit (propagandistic) spre mijlocul veacului al XIX-lea. Perspectiva (?) naţională a adus cu sine o reconsiderare a tuturor reperelor. Rescrierea completă a istoriei, mai întîi în sensul unei istorii unitare romîneşti. Aşezarea criteriului naţional mai presus de orice». – De ce este Romînia altfel? 2013. P. 60.

Acest imperativ a dictat falsificarea brutală a realităţilor istorice, etnice.

Se recunoaşte la nivel suprem politic şi academic: «Statul naţional romîn s-a clădit pe ideologia naţionalistă...» (Istorie şi mit... P.28). După 1980 «naţionalismul în Romînia devine argumentul istoric şi politic decisiv»... (Idem. P. 132). «Minţile prea înfierbîntate» (L.Boia) în «epoca de aur» au promovat ideologia că «tot romînii inventaseră naţiunea modernă şi statul naţional» (Idem. P. 138). Ecouri ale acestei «fierbinţeliromîneşti» se aud şi astăzi: «Romînii s-au născut în mileniul I al erei creştine...» (I.-A.Pop. Etnogeneza, 2012).

...În urma războaielor din 1856 pînă în 1945, atingînd regiunea carpato-dunăreană, Romîniei totdeauna învinse i s-au dăruit imense teritorii străine. «Înfrîntă în război Romînia PRIMEA atît Basarabia cît şi Transilvania, şi Bucovina...». – Romînia ţară de frontieră a Europei. 2002. P. 88. Astfel, «Romînia inexistentă pînă la 1862 s-a făcut din bucăţi şi acestea trebuiau sudate între ele». – Istorie şi mit... 2011. P. 130.

«Alcătuită din bucăţi disparate, Romînia a fost supusă (corect: a promovat drastic! – V.S.) unui proces de deznaţionalizare (numit delicat «omogenizare») tocmai în vederea sudării părţilor ei componente». – Cum s-a romînizat Romînia? 2015. P.84. Căci, «Concepută ca stat al «romînilor» şi numai al lor, Romînia s-a trezit cu o provincie (Dobrogea, dăruită la 1877 de ruşi) care era (ca şi «Basarabia» cotropită în 1918) în foarte mică măsură "romînească"». – Cum s-a romînizat Romînia? P. 25.

Deznaţionalizarea forţată a celor împinşi sub opinca romînească – naţionalismul romînesc s-a manifestat cu cruzime încă din anii 60 (secolul XIX) – înabusirea mişcării antiunioniste din Moldova (mai 1866). Atacul la baionetă a polcului de valahi trimis din Bucureşti «a vărsat mult sînge» (N.Iorga), «dînd capitalei moldovene (Iaşi) o înfaţişare tristă, stropită cu pîrae de sînge» (I.Lupaş).

Dobrogea a fost deznaţionalizată/romînizată într-un timp record 1878 – 1890, realitate crudă despre care însă «nu este bine să se vorbească» (L.Boia).

Deznaţionalizarea/romînizarea agresivă (numită delicat «omogenizare») a devenit politică de stat a Romîniei. «Proiectul naţional pe termen lung Scoala naţionalistă elaborat (1907) de ministrul Spiru Haret ordona: «Toate naţionalităţile de pe teritoriul Romîniei să ajungă a se contopi în una singură, care să fie rezultanta tuturor». L.Boia lămureşte: «Una singură însemînd, evident, naţiunea romînă». – Cum s-a romînizat Romînia... P. 37 – 38.

În anii 30 (secolul XX) N.Iorga insista: «Noi trebuie să ridicăm naţiunea noastră – cea romînă! – în aşa fel, încît faţă de orice altă naţie, noi să stăm mai sus».

Această politică de deznaţionalizare, adică de romînizare a moldovenilor, promovată prin metode şi procedeie bestiale în anii 1918 – 1940, este calificată de istoricul I.Ţurcanu tare gingaş: «afirmarea naţionalismului constructiv (?!) romînesc» (Timpul, 25.11.2011).

Din 1990 în Republica Moldova, stat suveran şi democratic, se promovează în mod criminal la nivel oficial principiile şi practica Scolii naţionaliste romîneşti de deznaţionalizare a moldovenilor, cale directă de destrămare a Statului Moldovenesc! Toate teritoriile cu care s-a pricopsit Romînia – dăruite, ocupate («Basarabia») au fost DECLARATE «provincii re-unite ... Cu «romîni» majoritari, majoritate chiar absolută în ... "Basarabia"». – În jurul marii uniri... P. 86. Toate aceste şmecherii «savante» sînt chemate să aducă Romînia, «naţiunea romînă» în rînd cu lumea europeană. «Ceea ce complexează pe romîni este lipsa timp de 1000 de ani a unui stat romînesc, a unei tradiţii politice şi evident – naţionale adînc înrădăcinate în timp, comparabile cu a naţiunilor vecine». – Istorie şi mit... P. 207.

Handicapare statală şi naţională romînească umilitoare mai ales în comparaţie cu istoria septuaseculară a Statului Moldovenesc, a naţiunii moldoveneşti!

Fără nici un temei, fără pic de jenă se declară că «ceea ce «re-unea» (?) acest spaţiu, atît de diversificat în multe privinţe, era elementul etnic romînesc majoritar în toate (?!) provinciile (?!)». – De ce este Romînia altfel? P. 82.

Cu scopul îmflării balonului «etnic majoritar romînesc» se recurge la minciuni, prezentate ca descoperiri ştiinţifice: «Romînii (!?) din «Basarabia», care îşi zic moldoveni, sînt «rrromîni» (!) – urmează descoperirea epocală a lui L.Boia: fiindcă, pur şi simplu, sînt rrromîni». – Cum s-a romînizat Romînia, 2015. P. 130.

Şi ce mai vreţi?!

Decretînd că «la romîni interpretarea naţiunii (?) este etnicistă» (ce o mai fi şi asta?! – V.S.), celelalte «etnii fiind reduse la procente simbolice», iar moldovenii fiind de-a dreptul anulaţi, şi-au închipuit că aceste elemente străine «n-au cum să mai constitue pentru romîni vreun motiv de îngrijorare». – Cum s-a romînizat Romînia, P. 125. «S-a procedat – şi se procedează! – ca şi cum cea mai mică diferenţă n-ar fi existat» între Moldova şi Ungrovlahia/Valahia/Muntenia, între moldoveni şi valahi/munteni... – Idem. P. 8.

«Naţiunea romînă este un produs al istoriei!» – exclamă L.Boia (Două secole de mitologie naţională. 2012. P. 31). «Privind însă spre romînii etnici», dînsul vede – a cîta oară!: «o naţiune bine sudată, în ciuda faptului că timp de secole romînii trăiseră în state separate, cu istorii destul de diferite...» (În jurul marii uniri... P. 96). Pare cam caraghioasă situaţia: nu se prea leagă «romînii care au trăit timp de secole» cu «naţiunea romînă inventată abia în jurul anului 1800» (Istorie şi mit... P. 36, 46) L.Boia precizează: «Excepţie face, poate, Basarabia...».

Repetînd cu aere de romîn colonizator cum că «"Basarabia" oprimată mai înainte de ruşi», în cadrul Romîniei înfloritoare «era cea mai rămasă economic şi cultural», L.Boia observă în 2002: «Se pare că lucrurile evoluează spre constituirea unei «naţiuni moldoveneşti» distincte (chiar dacă ceea ce s-a numit în epoca sovietică «limbă moldovenească» nu este altceva decît limba romînă...»). – Aşa declară tare înfipt academiceşte istoricul romînesc L.Boia (Romînia ţară de frontieră... 2002. P. 19).

Este vorba despre naţiunea moldovenească existentă, confirmată documentar din secolul XIII! Despre limba moldovenească atestată scris din veacul al XV-lea! De limba moldovenească despre care în anii 1635 – 1719 s-au elaborat 3 studii în limba moldovenească: 2 dicţionare (de N.Milescu Spataru şi Silvestro Amelio) şi un lexicon (1588).

În timp ce despre vreo «naţiune şi limbă romînă» nimeni nu ştia nimic!

Handicapul ruşinos – lipsa oricăror ştiri, dovezi, mărturii despre vreo «naţiune romînă» pînă «în jurul anului 1800» (L.Boia), despre noţiunea «limba romînă» pînă în 1838 (V.Arvinte) în comparaţie cu naţiunea moldovenească şi limba moldovenească cu o vechime de 700 de ani, aduce mari dureri de cap tuturor romînologilor romînizaţi. Inclusiv lui L.Boia care se arată tare alarmat de reînvierea naţiunii moldoveneşti.

Parcă sentimentul naţional al moldovenilor, conştiinţa naţională moldovenească ar fi dispărut vreodată!

Mai mult: se porneşte de la o «băbească basnă» cum că moldovenii ar fi fost cîndva «rumîni», cînd aceşti pestetotbăgători autodeclaraţi «romîni»nici în proiect nu existau! Tare jucăuş L.Boia scrie, poreclind: «Basarabenii (?) îşi spun acum (?) moldoveni. Este dreptul lor să o facă: dacă vor pot rămîne (?) sau redeveni (??) «romîni», dacă nu vor, nu mai sînt». – Două secole de mitologie naţională. 2012. P. 26.

Se alimentează iluzia că rătăciţii ăştia de basaragheni, deşi se ştiu moldoveni, vor păşi pe făgaşul istoriei tare romîneşti. În 2015 L.Boia scria: «Aşa cum se înfaţişează lucrurile în prezent... tendinţa este mai curînd aceea de definire a unei naţiuni moldoveneşti (definită din veacul XIII! – V.S.), distinctă de «naţiunea romînă» («inventată în jurul anului 1800» – L.Boia). Cu precizarea că viitorul rămîne deschis şi, ca întotdeauna, imprevizibil». – Cum s-a romînizat... 2015. P. 13.

Basna cu reînvierea naţiunii moldoveneşti este repetată cu încăpăţinare şi în 2017: «Romînii basarabeni (?) par a se redefini (deşi definiţi încă din veacul XIII! – V.S.) ca naţiune moldovenească distinctă de «naţiunea romînă» (inexistentă pînă în 1862!). Deşi şi în această privinţă istoria e în desfăşurare şi rămîne de văzut ce va aduce viitorul» (În jurul marii uniri... P. 96).

Atenţionarea cu viitorul priveşte, întîi de toate imperiul romînesc, făcut din bucăţi, sudate de mîntuială...

(va urma)

Vasile STATI