Dezbateri 

Guvernarea Republicii Moldova este sortită să fie una de coaliţie încă mult timp, deoarece societatea este foarte fragmentată şi votează pentru partidele cu doctrine diferite. De această părere sînt participanţii la dezbaterea publică „Lecţii învăţate şi lecţii de învăţat. Depăşirea şi prevenirea crizelor politice: rolul clasei politice şi al societăţii - 1”, ediţia a XIX-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizată de Agenţia de presă IPN.

Preşedintele Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat, a declarat în cadrul dezbaterii că una din cauzele crizei politice în care s-a pomenit ţara în această primăvară a fost faptul că instituţiile statului au demonstrat disfuncţionalităţi şi abateri de la norma legală. O altă cauză a fost comunicarea deficitară între componentele alianţei de guvernămînt. Politicianul spune că nu regretă nimic şi dacă ar fi să revină în perioada cînd a început criza, ar acţiona în acelaşi mod, cu condiţia unei comunicări mai bune. Liderul liberal-democrat crede că este nevoie de timp ca să fie probat faptul că partidele de la guvernare s-au transformat în instituţii democratice şi funcţionale. Vlad Filat consideră că pericolele guvernării actuale nu ţin de acţiunile opoziţiei comuniste, ci se află în interiorul coaliţiei. „Cu toate complicaţiile presupuse de o guvernare de coaliţie, ea este preferabilă guvernării mono-partidice, căci există un control intern. Dar în Republica Moldova acesta se transformă imediat într-o concurenţă”, a subliniat Vlad Filat, care regretă că, din cauza certurilor între politicieni, oamenii n-au reuşit să vadă ce s-a întîmplat bun în perioada de timp cînd a guvernat fosta Alianţă pentru Integrare Europeană.

Ecaterina Mardarovici, directoare executivă a Clubului Politic al Femeilor 50/50, a spus în cadrul dezbaterilor că acea criză politică a fost generată de supărările politicienilor. Potrivit ei, din punctul de vedere al unui partid, e normal să doreşti să cîştigi atîtea procente la alegeri cît să guverneze singur, dar aceasta prezintă un pericol pentru democraţie, deoarece în Moldova nu sînt partide cu viaţă internă democratică, cu membri curajoşi, cu şedinţe de partid la care mass-media să aibă acces să ştie cum se iau deciziile.

Arcadie Barbăroşie, directorul Institutului de Politici Publice (IPP), consideră că exista un factor important care i-a împins pe actorii politici să ajungă la un compromis – alegerile anticipate. „Acest factor a fost determinant, un şir întreg de sondaje au demonstrat că în alegerile anticipate vor fi păguboase pentru partidele de la guvernare. Un alt factor a fost şi presiunea din partea societăţii, care s-a manifestat şi prin declaraţii şi atitudini. Un al treilea factor a fost încurajarea partenerilor de dezvoltare”, a spus directorul IPP.

Potrivit lui Arcadie Barbăroşie, prima şi cea mai importantă lecţie din criza politică depăşită, este că Moldova va avea mult timp guvernări de coaliţie, care, însă, nu sînt viabile.

Igor Boţan, directorul Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT şi expertul proiectului IPN, a spus că, atunci cînd vorbim despre depăşirea crizei, ne interesează ce au făcut instituţiile pentru depăşirea ei. „Liderii partidelor au trebuit să facă mai multe acţiuni, paşi importanţi pentru depăşirea crizei. În timpul acestei crize coaliţia de guvernare a devenit o adevărată instituţie, ultimul acord al coaliţiei inspiră un sentiment pozitiv că în sfîrşit cei care au acumulat experienţă negativă au înţeles că lucrurile trebuiesc aranjate”, a precizat expertul.