Lista cuvintelor moldoveneşti greu de înţeles de către românii din alte zone

Graiul dulce al moldovenilor este plin de cuvinte şi expresii pe care românii din alte regiuni nu le înţeleg şi se amuză copios pe seama lor. Particularităţi fonetice şi lexicale, specifice graiului moldovenesc, au ajuns frecvent sursa unor bancuri care ironizează moldovenii, însă lingviştii susţin că limba lată a moldovenilor este cea mai curată din punct de vedere gramatical.

”Adevărul.ro” vă propune astăzi cuvinte şi expresii încă folosite în satele din regiunea Moldovei, pe care ai toate şansele să nu le înţelegi dacă nu eşti din zonă. 1. A se tologi - a se odihni, a se culca. Moldoveanul nu odihneşte atunci cînd este obosit, el se tologeşte.

2. A strica şandramaua - a rupe prietenia. Atunci cînd nu mai este prieten cu cineva, moldoveanul strică şandramaua.

3. A hierbe - a fierbe. În Moldova, mîncarea nu se fierbe, se hierbe, iar carnea nu se tranşează, ci se cenătuieşte.

4. A disfăca - a curăţa/ culege porumbul. Harnici din fire, moldovenii nu culeg porumbul, ei îl desfacă. În funcţie de zonă, a disfăca se foloseşte şi atunci cînd se curăţă boabele de pe ştiulete.

5. Coşăr – hambar. Cules de pe cîmp, porumbul din Moldova se pune în coşăr, nu în hambar.

6. Coştereaţă - coteţ pentru păsări/ a rîni- a curăţa gunoiul din grajd. În gospodărie, moldovenii sînt de neîntrecut. Ei ţin păsările în coştereaţă, iar în grajd rînesc.

7. A strînge Dumnezeu - a muri. Moldoveanul nu moare niciodată, pe el îl strînge Dumnezeu.

8. Adălmaş - băutură oferită după încheierea unei tranzacţii. Atunci cînd are un motiv de bucurie, un succes, moldoveanul este bun de adălmaş. Oficial, însă, în DOOM, termenul este aldămaş.

9. A sta ghinişor - a fi cuminte. Copiii din Moldova nu sînt cuminţi, ei stau ghinişor.

10. Chişleagul şi frecăţeii. Iaurtul făcut în casă de gospodinele din Moldova sau ”laptele prins” se numeşte chişleag, iar tăi(e)ţeii de casă ”frecăţei”.