Interviu IPN cu ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Ucrainei în Republica Moldova, Serhii Pyrozhkov 

La Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, din 29 noiembrie 2013, Republica Moldova va intra într-o nouă fază de relaţii cu Uniunea Europeană. Ce aduce aceasta şi cum va influenţa ea viaţa cetăţenilor moldoveni de acasă şi de peste hotare? Ce avem de cîştigat şi ce trebuie să facem fiecare dintre noi pentru ca acest beneficiu să devină posibil? Cum se vor răsfrînge noile condiţii asupra relaţiei Republicii Moldova cu alte ţări? Agenţia IPN îşi propune să caute împreună cu dumneavoastră răspunsuri la aceste şi alte întrebări care frămîntă societatea în cadrul ciclului de materiale cu genericul: „Asocierea cu UE pe înţelesul tuturor”. 

– La Summitul Parteneriatului Estic din noiembrie, Ucraina va semna Acordul de Asociere cu UE, pe cînd Republica Moldova doar îl va parafa. Ce a făcut Ucraina cel mai bine în parcursul său către acest summit şi ce ar putea prinde bine şi Republicii Moldova?

– Consider că atît Ucraina, cît şi Republica Moldova au lucrat bine. Ucraina a muncit mai bine de 5 ani pentru a pregăti toate actele necesare. Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător pe care îl va semna Ucraina cu Uniunea Europeană este mai detaliat şi conţine mai multe capitole. Aceasta pentru că economia Ucrainei şi cea a Republicii Moldova au potenţial diferit, iar pentru Uniunea Europeană este foarte important să marcheze toate sferele de activitate în relaţiile comercial-economice. Cantitatea produselor exportate de Ucraina şi Moldova pe piaţa europeană diferă. De ce Moldova nu semnează, ci doar parafează Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană? Cred că motivul este doar lipsa timpului necesar pentru a pregăti partea tehnică a documentelor. După finalizarea procesului de negocieri cu Uniunea Europeană este necesară o perioadă de jumătate de an sau chiar mai mult ca toate documentele să fie traduse în cele 28 de limbi oficiale ale Uniunii Europene.

Criza politică din Republica Moldova din perioada ianuarie-mai anul curent a fost o perioadă de timp pierdută, în care se puteau pregăti documentele necesare pentru semnare. Important este totuşi faptul că există voinţă politică, atît din partea Uniunii Europene, cît şi a Republicii Moldova să semneze Acordul de Asociere în timpul cel mai apropiat. Moldova trebuie să profite de experienţa Ucrainei în privinţa informării populaţiei. Tema de acasă pentru fiecare dintre ţările noastre este pregătirea pentru integrarea în Uniunea Europeană. Acest lucru a fost deja conştientizat în Ucraina, unde a fost elaborat un program special de informare a populaţiei privind documentele implementate.

– Ce au obţinut pînă acum cetăţenii Ucrainei şi ce urmează să obţină fiecare cetăţean în parte în urma semnării Acordului de Asociere cu UE? Un accent important aici, vă rog: nu guvernul şi statul ucrainean, ci cetăţeanul ucrainean?

– Cred că scopul principal al acestor acorduri este ca Ucraina şi Republica Moldova să atingă standardele de viaţă din UE. Pentru aceasta şi sînt pregătite acordurile respective. Este o „Foaie de parcurs” în stabilirea unor standarde de calitate şi cerinţe care există în UE. Dacă această „Foaie de parcurs” nu va fi îndeplinită, atunci nu vor exista nici produse alimentare şi nici medicamente de calitate, nu vor fi respectate şi protejate drepturile omului după modelul statelor UE. De aceea, semnarea şi implementarea acordurilor semnate este o temă de acasă pentru fiecare stat în parte. Populaţia trebuie să înţeleagă că nu vom fi gata să ne integrăm în UE începînd cu a doua zi după semnarea acordurilor, deoarece integrarea este un proces de lungă durată. Ucraina a estimat că ar putea fi pregătită pentru integrarea în UE în aproximativ 10 ani. În cazul în care în această perioadă economia nu va fi modernizată, nu vom crea întreprinderi competitive, atunci acestea, pur şi simplu vor dispărea şi acest lucru trebuie să fie înţeles. Dacă ne vom face corect tema de acasă, atunci populaţia va avea acces la educaţie mai bună, la produse alimentare de calitate, dar şi la servicii euroconforme. La fel, va fi asigurată protecţia drepturilor şi libertăţilor omului. Pentru că, fără aceste drepturi, nu este posibilă dezvoltarea politică şi economică a ţării.

– Care au fost provocările cele mai mari în calea integrării europene a Ucrainei, care din ele rămîn în vigoare, pe cît de asemănătoare sînt ele cu cele care stau în faţa Republicii Moldova?

– Cea mai mare provocare pentru Ucraina a fost să convingă elita politică şi guvernarea că este necesar să se meargă pe calea europeană. Cu părere de rău, Ucraina şi Moldova au ieşit din fosta Uniune Sovietică, iar acolo existau alte principii şi reguli de colaborare. Conştientizarea necesităţii semnării acordurilor cu UE este o alegere istorică pentru populaţia din Ucraina şi Republica Moldova, o înţelegere a tuturor avantajelor şi riscurilor care pot apărea. Dacă totul va fi înţeles şi implementat eficient, atunci nu vor exista niciun fel de probleme.

– Pe cît de consolidată a fost şi este societatea ucraineană în aceste aspiraţii de integrare europeană? Aţi avut sau mai aveţi divergenţe sau opinii diferite? Puteţi compara cu ceea ce se întîmplă în Republica Moldova în acest sens?

– În Ucraina, ca şi în Republica Moldova, o parte a societăţii susţine cu siguranţă procesul de integrare europeană ̶ circa 41% din totalul populaţiei. 31% nu susţine integrarea europeană, iar restul populaţiei ezită să facă o alegere. În Republica Moldova cifrele sînt asemănătoare. Şi susţinătorii, şi oponenţi acestui proces încearcă să atragă de partea lor cît mai multă lume. Este o luptă politică. PCRM, ca şi oponent al procesului de integrare europeană, a pornit „revoluţia de catifea”. De aceea, este nevoie de un efort planificat al guvernării în a informa populaţia despre prevederile acordurilor cu UE, esenţa acestora şi riscurile care pot apărea în urma implementării acestor acorduri.

– Unii experţi de la noi afirmă că, fără a fi în tandem cu Ucraina, Republica Moldova are puţine şanse sau chiar deloc să-şi realizeze planurile de integrare europeană. În cel fel contribuie Republica Moldova la parcursul european al Ucrainei, sînteţi mulţumiţi de acest sprijin, dacă există?

– Ucraina a demonstrat deja că este locomotiva procesului semnării Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu Uniunea Europeană, iar Moldova urmează hotărît acelaşi traseu. Un proverb spune: „Puterea copacului este în rădăcini, iar a omului în prieteni şi parteneri”. Dacă ne vom consolida eforturile, ne va fi mai uşor să realizăm aceste obiective împreună. Republica Moldova are totuşi o problemă serioasă ̶ conflictul transnistrean, care trebuie să soluţionat neapărat. Regiunea transnistreană deocamdată nu doreşte să se alăture acordurilor cu UE.

– Sînteţi diplomatul cu cel mai lung mandat în Republica Moldova. S-au schimbat cumva Moldova şi moldovenii în această perioadă? În particular, credeţi că au devenit mai europeni în comportament decît au fost înainte?

– Cînd am venit în Republica Moldova în calitate de ambasador, în anul 2007, şi pe interior, şi pe exterior era aceeaşi situaţie. Cei 8 ani de guvernare comunistă şi-au lăsat amprenta. După schimbarea guvernării la Chişinău şi venirea la putere a Alianţei pentru Integrare Europeană, vectorul european a început să schimbe viziunile. Cel mai vizibil lucru care s-a produs în Moldova de cînd sînt aici în calitate de ambasador este calitatea drumurilor. Îmi amintesc că atunci, cînd abia am venit în Moldova, drumurile nu erau de cea mia bună calitate. Recent am revenit din Viniţa, am circulat spre Chişinău prin Edineţ și prin alte localităţi şi m-am bucurat să văd drumuri aproape de standardele europene. Cred că este cel mai relevant exemplu, dar sînt şi altele. Sînt fondate întreprinderi care răspund standardelor moderne şi care pot concura cu alte întreprinderi cu experienţă mai mare. Cred că acestea sînt locomotivele care vor conduce economia Moldovei, în ansamblu, spre standardele europene. Cerinţele europene pe care le va respecta Republica Moldova vor aduce rezultatele scontate, fixate de guvernarea de la Chişinău. Iar aceasta este o perspectivă de integrare europeană, pe care sincer o doresc poporului Moldovei.

Alina MARIN, IPN