Ceea ce se întîmplă acum în Republica Moldova, iar aici mă refer la protestele împotriva guvernării, Justiţiei şi a lui Vladimir Plahotniuc, după invalidarea scandaloasă a mandatului primarului ales Andrei Năstase, începe să semene cu protestele maraton din toată România. De circa un an, societatea civilă românească protestează împotriva guvernării Partidului Social Democrat din România. Protestele ţintesc în special tentativele de mutilare a legilor Justiţiei în favoarea infractorilor, dar mai ales protestează împotriva lui Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor şi al PSD, partid de guvernămînt aliat cu Partidul Democrat din Moldova care deţine puterea la Chişinău.

O altă asemănare între realităţile actuale româneşti şi cele moldoveneşti se referă la guvernări. Nu ştim cine şi de la cine s-a inspirat, dat fiind că sînt înfrăţite politic şi se pare că nu doar atît. Ambele guvernări sînt obsedate de controlul asupra Justiţiei. Cea de la Chişinău este controlată aprioric, cea de la Bucureşti ar trebui să urmeze. În contextul abuzului Justiţiei moldoveneşti aservite politic de a invalida mandatul de primar al lui Năstase, intuim că „socoteala juridică” de la Chişinău s-a făcut după model românesc: „Dacă Dragnea, care are două condamnări penale, îşi permite atîtea abuzuri legislative într-o ţară membră a UE şi NATO, atunci noi de ce să nu facem la fel, în legea noastră proprie, atîta vreme cît nici din NATO, nici din UE nu vom face parte niciodată?” După asta sărim la gîtul ruşilor şi occidentalii ne iartă sau chiar de mîngîie pe creştet.

O altă asemănare frapantă între ceea ce se întîmplă în România şi Republica Moldova, ţări din Europa secolului XXI, constă în aceea că ambele guvernări sînt dispuse să-şi compromită, să izoleze extern şi să distrugă ţările doar pentru a-şi salva liderii: în România – Liviu Dragnea, la Chişinău – Plahotniuc.

Îngemănările sînt clare! În acest context, fac o precizare fără nici o legătură în aparenţă: În mod surprinzător (pentru unii!), în contextul invalidării alegerilor de către toate instanţele de judecată, pe 26 Iunie, deşi are atîtea instituţii de presă aservite direct, Plahotniuc îi oferă iniţialei numită D. C., în exclusivitate, un interviu justificator/acuzator/arogant/cinic şi cu accente de autovictimizare pentru „pro-româneasca” publicaţie Timpul.md, finanţată, printre altele ŞI de Guvernul României. Chipurile, a acceptat să fie abordat de o publicaţie „independentă” ca să nu dea de bănuit dacă s-ar fi lăsat intervievat de numeroasele lui canale mediatice! Fireşte că imediat acest interviu a fost preluat de absolut toate publicaţiile, mai cu seamă şi mai amplu de către cele subordonate lui Plahotniuc. După cum veţi vedea, unicii aliaţi externi ai guvernării de la Chişinău au mai rămas penalii care guvernează astăzi România.

O paranteză sau informaţie pentru moldovenii care nu ştiu: sutele de mii de români cinstiţi care protestează zilnic împotriva condamnaţilor penali care conduc România protestează, implicit, şi împotriva poetului şi politicianului moldovean Ion Hadîrcă, aciuat în Senatul României şi care votează legi împotriva românilor şi în favoarea condamnaţilor penal.

Invalidarea mandatului de primar, începutul sfîrşitului pentru Plahotniuc sau al ţării?

Absolut nici o ţară europeană, membră sau nu a UE, nu şi-a permis şi nu-şi va permite ceea ce a făcut Justiţia politică moldovenească – invalidarea juridică a mandatului unui primar ales legal. În plus, l-a invalidat şi pe contracandidatul lui Năstase, socialistul Ion Ceban. Cuza invalidării mandatului primarului ales nu este dată nici pe departe de inventatele motivaţii juridice. Toţi oamenii bine informaţi ştiu că secretul acestei invalidări este averea Primăriei, mafia imobiliară, a terenurilor, investiţiilor în infrastructură etc. Un banal chioşc de comercializat îngheţată este deja o miză pentru care trebuie să interi în graţiile Stăpînului Ţării.

Din 2009 şi pînă acum, Puterea de la Chişinău s-a deprins să tot sfideze UE şi SUA prin tot felul de abuzuri, toate culminînd cu furtul miliardului, care nu se putea produce fără implicarea actualilor guvernanţi. După fiecare abuz săvîrşit, guvernanţii moldoveni n-au fost capabili să descifreze corect evoluţia limbajului diplomatic din îngrijorările manifestate de către ţările occidentale. Chiar dacă relaţiile cu Occidentul au rămas la nivel strict protocolar, fiind pigmentate cu mici asistenţe financiare sau acorduri nesemnificative de perspectivă cu instituţiile financiare internaţionale, guvernanţii de la Chişinău şi-au imaginat că Occidentul uită/iartă/trece cu vederea orice şi ei pot face totul după bunul lor plac.

Simţindu-se stăpîni absolutişti ai Ţării, considerînd că Ţara este a lor şi nu ei sînt ai Ţării, guvernanţii de la Chişinău nu-s conştienţi că absolut tot Occidentul ştie cu precizie tot ceea ce se întîmplă cu adevărat aici, că Plahotniuc este unicul stăpîn al Ţării, că Iurie Leancă, Gaburici, Drăguţanu, Şor şi alţii trebuia să fie de mult în puşcărie pentru furtul miliardului, înstrăinarea aeroportului etc. Absolut toate diplomaţiile occidentale ştiu că personaje ca premierul Filip, Andrian Candu şi toţi oficialii de la Chişinău sînt simpli oameni de paie în subordinea lui Plahotniuc, de rînd cu toate instituţiile Statului, deşi foarte bogaţi deja. Nici nu mai are rost să vorbim despre penibilul situaţiei în care, după invalidarea mandatului de primar, Filip şi Candu au plecat în vizite în SUA, de unde s-au întors doar cu declaraţii şi încurajări diplomatice strict protocolare! În primitivismul lui politic, Candu a declarat că a făcut o „vizită istorică”. Curînd, vom vedea cu toţii cît de „istorică” a fost! Candu crede că deja face istorie.

După invalidarea juridică a mandatului de primar ales, la adresa guvernării de la Chişinău au sosit reacţii dezaprobatorii din partea Delegaţiei UE de la Chişinău, Ambasadelor SUA, Germaniei, Canadei, UE, înalţilor oficiali europeni etc. În acest context pot fi descifrate eşecurile vizitei lui Filip şi Candu în SUA. Restul sînt doar vorbe goale! Spue de oameni cvare nu mai ştiu ce-i obrazul. Din toate acestea, se vede că Plahotniuc nu a înţeles nimic, crezînd că poziţiile tranşante ale occidentalilor sînt tot nişte reacţii trecătoare, fără să-şi imagineze că singur a dat foc unui fitil ce poate provoca o explozie devastatoare, pentru el şi pentru Ţară.

Cîntecul de lebădă

În interviul pe care l-a acordat „independentei publicaţii pro-româneşti Timpul.md”, aidoma dictatorului comunist român Nicolae Ceauşescu din preziua căderii sale, 21 Decembrie 1989, mister Plahotniuc mai că nu acuză „agenturile străine” cînd se referă la dezaprobările occidentalilor faţă de invalidarea scrutinului şi protestele de la Chişinău. Ignorînd totalmente realitatea, sigur fiind de propria-i atotputernicie, în acelaşi ton cu Liviu Dragnea de la Bucureşti, în răspunsurile din interviul acordat de către Plahotniuc se pot descifra elemente asemănătoare cu cele din ultimul discurs al dictatorului român Ceauşescu, precum şi cu cele din mesajele lui Saddam Hussein al Irakului sau ale lui Muammar Gaddafi al Libiei înainte de capturarea şi executarea lor. Iată doar cîteva extrase din interviu!

Plahotniuc: „Pe lîngă solicitările făcute public ((după invalidarea mandatului de primar de prima şi a doua instanţă de judecată; nota. red.), am avut și solicitări directe sau sugestii, inclusiv din partea unor politicieni sau oficiali din afara țării. Acest lucru s-a întîmplat în special înaintea deciziei Curții de Apel.” „Este un scenariu pe care eu nu prea mi-l imaginez, el ar sfida orice logică și realitatea. Este grav că au existat în aceste zile asemenea amenințări cu iz de șantaj, în special la adresa Guvernului, că dacă instanțele superioare nu vor da o altă decizie, Moldova ar urma să rămînă fără finanțare din exterior. Iată aici s-a întrecut măsura în mod inacceptabil și eu cred că cei care operează cu astfel de amenințări la adresa țării noastre, indiferent că sînt politicieni din exterior sau din interior, ar trebui să realizeze ce consecințe pot să aibă acțiunile lor îndreptate împotriva unui stat.” „Dacă se dorește însă escaladarea situației în așa mod incorect, asta e o confirmare că în spatele acestei decizii ar putea exista alte interese și va trebui să intervenim ferm cu decizii, care să așeze lucrurile înapoi pe făgașul lor firesc.”

Aţi sesizat, cred, tonul ameninţător din ultimele două fraze! În acest context, pentru a-şi justifica „anumite intervenţii ferme cu decizii ulterioare”, Plahotniuc, „deplîngînd decizia de invalidare”, se şi autovictimizează cu o ipocrizie de-a dreptul revoltătoare:

„Această decizie de invalidare devine un precedent extrem de periculos pentru toate partidele, inclusiv pentru PDM. Nu putem exclude că în alegerile parlamentare să ne trezim chiar noi cu astfel de situații, după ce unii vor contesta rezultatele în anumite circumscripții și vor găsi diferite portițe în legi, prin care să poată invalida mandatele.” „Partidul Democrat este singurul partid care are în mod real de pătimit de pe urma invalidării alegerilor din Chișinău, chiar dacă nu ține de responsabilitatea noastră să schimbăm în vreun fel decizia luată.”

Are dreptate: nu ţine de responsabilitatea lui să schimbe decizia luată, de responsabilitatea sa a ţinut emiterea deciziei!

Sugerînd că PPDA ŞI PAS ar fi favorizate de această decizie, Plahotniuc întreabă: „Și atunci apare întrebarea firească, cui i-a folosit toată această situație?”

Această situaţie, dragi cititori, îi convine numai şi numai lui. Cînd pune această întrebare, răspunsul nu trebuie căutat în sfera politicului, ci în averea Primăriei, avere de care are nevoie s-o controleze personal, indiferent că UE nu va mai acorda Moldovei cele 100 de milioane de euro şi din această cauză. Averea Primăriei şi mafia de acolo sînt ceva concret, căci politicul poate fi transformat într-o ficţiune aşa cum a şi demonstrat-o prin modul în care guvernează acum. După cum v-aţi convins deja, şi integrarea în UE a fost tot o ficţiune. De aceea nici nu-i pasă atunci cînd sfidează UE şi SUA printr-un gest întîlnit doar în cele mai crunte dictaturi africane!

Ştiind că UE nu va mai acorda Republicii Moldova cele 100 de milioane, în urma acestui nemaivăzut abuz de putere, pozînd în victimă, Plahotniuc spune: „Este inadmisibil ca cineva să pedepsească o țară întreagă pentru o decizie a instanței, în condițiile în care Guvernul nu are nici o atribuție să intervină în astfel de situații.”

Ipocrizie totală! UE şi ceilalţi finanţatori externi nu au de gînd să pedepsească „o ţară”, ci Puterea lui! Din 2009, Occidentul a acordat Republicii Moldova, deci cetăţenilor moldoveni, sume uriaşe de bani, fără ca aceştia să ajute la bunăstarea lor pentru că au fost furaţi şi gestionaţi greşit cu intenţie. Pentru ce să mai dea UE şi SUA bani acestei guvernări? Pentru ca să invalideze şi după alegerile parlamentare partidele sau candidaţii independenţi care nu-i plac lui Plahotniuc?

Cod roşu politic pentru Ţară

Prin invalidarea lui Năstase, Plahotniuc a trecut ultima linie roşie admisă. Din perspective politice, diplomatice, democratice şi economice, temporar, căci este şi el muritor, Republica Moldova a devenit una dintre cele mai izolate state ale lumii. Nimeni, nici UE, nici SUA şi nici ţările europene individual, nu vor mai fi dispuse să ajute Republica Moldova cu o astfel de Putere. Plahotniuc ştie asta şi de aceea, în interviul amintit, spune că era pregătit. „Am identificat soluții alternative la aceste finanțări (cele europene; nota red.) încă de la începutul anului. De aceea, nu se pune problema ca moldovenii să aibă de suferit financiar de pe urma unor astfel de decizii”, afirmă Plahotniuc. „Soluţiile alternative” le simt deja moldovenii pe pielea şi stomacul lor – preţuri crescute permanent la absolut toate produsele şi serviciile, dar să vedeţi cît vor creşte după alegeri! Dar şi cîte o pată de asfalt de parcă a trecut cireada de vaci în fiecare sat care nu va mai continua niciodată cît PD va fi la putere!

Ţara a ajuns în situaţia jalnică de acum din cauză că Plahotniuc o conduce ca un businessman, nu ca un politician. Problema constă în aceea că el nu-i un businessman occidental de succes şi cinstit, aşa cum este Donald Trump, ci un moldovean obscur care a devenit om de afaceri fără să fi inventat nimic, fără să fi oferit ceva moldovenilor din „ideile lui geniale” de om de afaceri îmbogăţit din propria-i muncă, fătă să producă nimic. De aceea, el conduce Moldova aşa cum îşi conduce şi afacerile – la negru, prin metode interlope şi toate nelegiuirile ce decurg din toate acestea. La negru şi interlop-conspirativ, adică noaptea, şi prin lovitură de Stat voalată a instalat Guvernul Filip. La negru şi interlop-conspirativ a patronat din umbră furtul miliardului şi înstrăinarea aeroportului. La negru şi interlop-conspirativ şi-a creat o majoritate parlamentară şi un Guvern propriu. La negru şi interlop-conspirativ le-a anulat chişinăuienilor votul. N-ar mai fi fost cu putinţă ca Plahotniuc să stăpînească această Ţară la negru şi interlop-conspirativ fără complicităţile nesătule ale unora ca Mihai Ghimpu, Vlad Filat, Serafim Urechean, Dorin Chirtoacă, prin Primărie, şi restul subalternilor lui trecuţi şi prezenţi!

Cine are răbdare să citească interviul pomenit, observînd în acelaşi timp că, pe fondul protestelor, Plahotniuc a mobilizat absolut toate forţele de ordine şi intervenţie de parcă s-ar fi declarat „stare de necesitate”, toate acestea pentru „a-l proteja doar pe el”, nu Ţara sau ordinea constituţională, înţelege prea bine că acest om nu va ceda nici cu preţul vărsării de sînge. Dictatorul din el s-a dezlănţuit! Pînă la urmă, dictatori atotputernici, dar totuşi legitimi, şi bine păziţi faţă de propriul popor au fost şi Ceauşescu, şi Gaddafi, şi Saddam Hussein…!

Mihai CONŢIU