MOARTEA DE PE RETELELE DE SOCIALIZARE

Zilele trecute mai multe portaluri informaţionale au dat curs unei ştiri în stare să producă fiori oricărui părinte cu copii de vîrstă adolescentină. Conform acesteia, în spaţiul on-line a apărut „un grup criminal ce atrage copiii în jocuri cibernetice cu final sinucigaş”.

Avertizarea a venit din partea aşa-numitelor ministere de interne şi securităţii din stînga Nistrului, care afirmă că grupul de infractori acţionează prin reţelele de socializare. “Adolescenţii sînt atraşi într-un joc periculos din mai multe etape. La fiecare fază a jocului copilului i se ordonă o misiune, iar la etapa finală i se cere să se sinucidă. Mai mult decît atît, administratorii jocului cunosc suficientă informaţie despre participant, pentru a-i influenţa psihicul”, se arată într-un comunicat.

Instituţiile atenţionează asupra mai multor simptome, de care trebuie să ţină seamă părinţii: “Este nevoie de bătut alarma în cazul în care copilul este somnoros, chiar dacă s-a culcat devreme, în cazul în care are tăieturi la mîini şi picioare, dacă desenează balene sau inorogi, dacă se detaşează de lume, dacă face parte din grupuri pe reţelele de socializare cu astfel de denumiri ca „Разбуди меня в 4.20” (trezeşte-mă la 4.20), „f57”, „f58”, „Тихийдоn” (Donul liniştit), „150звёзд” (150 de stele), „ff33”,” d28”, „ хочувигру” (vreau în joc)". 

Bineînţeles că nu reuşim nimic dacă, ca urmare a acestor informaţii, ne apucăm să blamăm şi să interzicem reţelele de socializare. Că nu a anulat încă nimeni adevărul cu „fructul oprit”. Ş-apoi o reţea de socializare poate fi şi bună şi utilă.

Problema e de altă natură. Adolescentul de azi practic îşi trăieşte viaţa în regim on-line şi are parte virtuală de foarte multe lucruri pe care-ar trebui să le aibă în realitate – prieteni, dragoste, comunicare, întîlniri, discuţii etc. etc. Cum va învăţa el filosofia existenţei, cum va deprinde normele moral-spirituale moderne, cum va cunoaşte emoţii şi sentimente, făcînd cocoaşă la masa cu calculator? Oare chiar îi va oferi reţeaua de socializare toate răspunsurile la întrebările ce-l frămîntă: cum şi de ce să trăiască, cum să se poarte, de care principii să se ţină, ce să înveţe, să păstreze şi să ia cu el în viaţă?

Chiar şi cel mai limitat individ are o concepţie de viaţă. Îngustă, mărginită, dar o are. Altădată l-ar fi ştiut doar un cerc restrîns de oameni cît e de prost şi redus şi cu asta s-ar fi terminat povestea. În vremurile de azi acest ipotetic individ deja constituie o problemă. Nenorocirea e că anume în reţelele de socializare el va găsi aliaţi, adepţi, „prieteni” obedienţi care-i vor împărtăşi ideile.

Pentru că am doi copii la vîrste „periculoase” din punct de vedere al dependenţei de spaţiul on-line încerc să fiu în temă şi mai monitorizez din cînd în cînd paginile pentru tineri. Deci, după o analiză, pot constata următoarele. Regretabil, dar în mare parte filosofia băieţilor din internet prezintă majoritatea fetelor ca nişte „viţele” de vînzare, prefăcute, mincinoase, viclene, amatoare doar de bani şi petreceri cît mai tari. Şi în genere „viţelele” sînt destul de proaste, bune doar pentru o partidă de sex, nu şi pentru o discuţie serioasă. La rîndul lor, fetele văd băieţii mai mult sub formă de saci cu bani, sursă de finanţare a petrecerilor, dar şi scut de protecţie în caz de ceva. „Masculii” trebuie să-şi idolatrizeze damele şi să mulţumească zi şi noapte că le au pe ele. Ei sînt obligaţi să le alinte, să le facă orice chef, să le îndeplinească orice dorinţă, să le ierte toate greşelile şi să le accepte exact aşa cum sînt. Nu-ţi place – „davai, do svidania”! Caut-o pe alta, numai că nu găseşti. Idealul de aia e şi ideal că e unicat. Mai pe scurt: idei proaste în minţi fragede.

Deşi nu sînt o alarmistă, mă îngrijorează, totuşi, faptul că se cultivă angro şi insistent nişte falsuri, nişte neadevăruri primejdioase în capete necoapte încă. Idolii tinerilor de azi sînt nu numai vedete de cinema sau din show-business. Aici se înscriu şi mii de utilizatori ai reţelelor de socializare, deveniţi populari pentru că au sute de mii de „prieteni” şi abonaţi. Un fel de pseudo-formatori de opinie, eroi virtuali apăruţi peste noapte pentru că îşi permit aprecieri mai obraznice şi indecente, ies din tiparele şi schemele încetăţenite şi acceptate de societate. Şi asta deja mă sperie. Eu vreau ca copiii mei să vină la mine cînd au o problemă, să apeleze la oameni vii şi dragi din preajmă cînd au o întrebare, dar să nu caute sfaturi pe pagina lui naiba ştie cine din Internet, doar din simplul motiv că el are cele mai multe like-uri sau recomandări şi numai din acest motiv este „în trend”.

Soluţia pe care o văd eu este în comunicare. Potrivit specialiştilor, moderatorii jocurilor ucigaşe din internet influenţează psihicul adolescentului, pentru a acumula sentimentul singurătăţii, disperării şi absurdităţii vieţii. De aceea mai mulţi psihologi atenţionează cu orice ocazie, aproape că strigă în gura mare de pe orice platformă accesibilă: „Părinţi, fiţi vigilenţi! Vorbiţi cu copiii, ca să înţeleagă că nu sînt singuri, pentru a evita o tragedie”! Ar fi bine să-i auzim ca să nu fie prea tîrziu.

Lilia GRUBÎI

Socialmai mult
28.03.17 - 17:23
28.03.17 - 19:02
28.03.17 - 16:22
28.03.17 - 16:14
28.03.17 - 15:45
28.03.17 - 15:34
27.03.17 - 16:26
27.03.17 - 16:20
27.03.17 - 15:43
26.03.17 - 13:50
24.03.17 - 17:53
24.03.17 - 15:56
24.03.17 - 15:40
24.03.17 - 15:35
24.03.17 - 15:28
24.03.17 - 14:20
24.03.17 - 14:16
24.03.17 - 11:58
23.03.17 - 16:43
23.03.17 - 15:58