Interviu acordat în exclusivitate pentru AIS Moldpres de către Maia Sandu, ministru al Educaţiei

- În ultimii ani, în domeniul educaţiei au fost iniţiate mai multe reforme. Care sînt priorităţile Ministerului Educaţiei pentru următorii patru ani?

- Un sistem educaţional de calitate se bazează pe trei piloni: resursa instituţională, resursa umană şi cea didactică. În context, priorităţile Ministerului Educaţiei pentru perioada următoare se axează pe acţiuni care să consolideze aceşti piloni. Una dintre sarcinile imediate ţine de elaborarea cadrului normativ pentru punerea în aplicare a Codului educaţiei. Un alt obiectiv se referă la finalizarea cadrului instituţional, în vederea creării unor instituţii puternice de evaluare şi supraveghere a calităţii. De asemenea, ministerul şi-a propus să consolideze resursa umană din educaţie prin sporirea calităţii serviciilor de formare iniţială şi continuă în învăţămîntul pedagogic, introducerea evaluării şi motivării în bază de standarde, elaborarea unei noi legi a salarizării. Al treilea element fundamental de schimbare vizează modernizarea curriculară. În curînd vom prezenta publicului Cadrul de Referinţă pentru Curriculumul Naţional, documentul de bază care va ghida acest proces.

- Codul educaţiei prevede crearea a trei structuri noi: Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Profesional, Inspectoratul Şcolar Naţional şi Agenţia Naţională pentru Curriculum şi Evaluare. De cînd vor începe să activeze acestea?

- Cele trei structuri menţionate sînt necesare pentru asigurarea calităţii şi monitorizarea proceselor educaţionale de la toate nivelurile sistemului de învăţămînt. Inspectoratul Şcolar Naţional (IŞN), structură care va asigura calitatea în educaţie prin evaluarea activităţii instituţiilor de învăţămînt general, acreditarea instituţiilor de învăţămînt, evaluarea activităţii cadrelor didactice şi a celor de conducere, urmează a fi creat pe parcursul acestui an. A fost anunţat concursul pentru selectarea directorului IŞN, după care urmează să se desfăşoare procedurile pentru selectarea celorlalţi angajaţi.

Agenţia Naţională pentru Curriculum şi Evaluare (ANCE), aprobată prin Hotărîre de Guvern la 10 martie 2015, este structura responsabilă de coordonarea procesului de elaborare şi implementare a curriculumului naţional şi de organizarea evaluărilor naţionale şi internaţionale în învăţămîntul general. ANCE există deja, urmînd doar să se consolideze partea care ţine de curriculum. Sperăm ca procesul de revizuire curriculară recent anunţat să fie preluat de către instituţia respectivă în acest an.

Regulamentul de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Profesional (ANACIP) şi efectivul-limită al acesteia au fost aprobate cîteva zile în urmă. Crearea instituţiei respective ne va permite să reluăm foarte curînd procesul de evaluare şi acreditare academică, suspendat în anul 2008. ANACIP va evalua programele tuturor instituţiilor de învăţămînt profesional tehnic, ale universităţilor şi ale instituţiilor de formare continuă şi va efectua acreditarea instituţională. În săptămînile ce urmează va fi organizat un concurs jurizat internaţional pentru alegerea celor 15 membri ai consiliului de conducere.

- Aţi declarat anterior că optaţi pentru remunerarea profesorilor în funcţie de performanţe. Ştim că Ministerul Educaţiei lucrează deja la o nouă lege cu privire la salarizarea cadrelor didactice. Cum va funcţiona noul sistem de salarizare şi de cînd va fi acesta aplicat?

- Profesorii trebuie să aibă salarii decente pentru a-şi concentra toată atenţia către elevi şi pentru a se dezvolta. Pentru a schimba starea de lucruri la acest capitol e nevoie de o nouă lege a salarizării, care să sprijine eforturile depuse şi să răsplătească profesorii care tind spre performanţă şi creştere profesională. Detaliile tehnice ale noului mod de finanţare sînt elaborate la nivel de experţi şi vor fi prezentate pentru discuţii publicului larg atunci cînd vom considera că am găsit o soluţie optimă.

- Care este salariul minim pe care ar trebui să îl aibă un profesor? Este posibilă majorarea salariilor angajaţilor din învăţămînt în viitorul apropiat?

- Precum am menţionat anterior, cadrele didactice trebuie să aibă un salariu care să le permită un trai decent şi demn şi care să facă posibilă concentrarea lor pe procesul didactic, nu pe supravieţuirea zilnică. Majorarea salariilor este posibilă în situaţia în care noi întreprindem măsuri de creştere a eficienţei cheltuielilor publice în educaţie. Resursele economisite trebuie să rămînă în sector şi să fie reorientate în special pentru creşterea retribuţiei muncii angajaţilor.

- O problemă cu care se confruntă multe instituţii de învăţămînt din ţară este lipsa cadrelor didactice. Ce intenţionează să facă ministerul pentru a atrage şi a menţine în sistem cadre competente?

- Lipsa cadrelor didactice este o problemă reală şi complicată. În anul de studii 2014-2015 în instituţiile de învăţămînt din ţară au existat 1090 de locuri vacante, pentru care au fost repartizaţi 700 de absolvenţi. Cea mai mare cerere era înregistrată în grădiniţe – 191 locuri vacante pentru care au fost repartizaţi 77 de specialişti. Cel mai mare deficit de cadre didactice se înregistrează în municipiul Chişinău, unde au rămas neacoperite 48 din cele 133 de locuri vacante.

Pentru a soluţiona această penurie trebuie, în primul rînd, să transmitem un semnal clar în societate că educaţia este un domeniu prioritar pentru ţară şi că, în cel mai scurt timp, profesorii vor ajunge să fie motivaţi pe potriva importanţei domeniului. În al doilea rînd, trebuie să realizăm reforma învăţămîntului pedagogic. Nu poate fi justificată situaţia în care statul investeşte în pregătirea a mii de studenţi ai instituţiilor pedagogice, iar în şcoli ajung să lucreze doar a şasea parte dintre ei. Resursele publice trebuie investite doar în cei ce vor alege să lucreze în sistemul educaţional. Acest lucru ne va permite să sporim finanţarea per student, să creştem bursele la pedagogie şi, respectiv, să atragem tineri competitivi. În acest sens, vom pleda şi pentru o selecţie mai riguroasă a studenţilor care aleg pedagogia, dar şi pe creşterea calităţii în învăţămîntul pedagogic. Nu în ultimul rînd, ne propunem să asigurăm un proces continuu şi de calitate de formare profesională pentru cadrele didactice care sînt deja în sistem.

- Ministerul Educaţiei deţine date referitoare la calea pe care au ales să o urmeze candidaţii care în anii precedenţi nu au reuşit să ia note egale sau mai mari de 5 la examenele de BAC?

- Ministerul Educaţiei nu colectează date detaliate la acest subiect. Colectarea acestora va fi posibilă cînd vom avea un sistem informaţional unic pentru toate treptele sistemului de învăţămînt. În prezent sistemul informaţional există doar pentru treapta învăţămîntului general.

- Procesul de reorganizare a instituţiilor de învăţămînt preuniversitar va continua în anul de studii 2015-2016?

- La începutul anului de studii 2013-2014 reţeaua instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general din Republica Moldova includea 1374 de instituţii de învăţămînt. În comparaţie cu anul precedent de studii, numărul acestora s-a micşorat cu 20 de unităţi. În acelaşi timp, au fost reorganizate 42 de instituţii de învăţămînt, dintre care: 37 de licee – în gimnazii; 4 gimnazii – în şcoli primare; 1 şcoală primară – în şcoală primară-grădiniţă.

Exemple de bune practici în implementarea consecventă a reformei structurale pot fi municipiul Bălţi, raioanele Hînceşti, Ungheni, Orhei, Călăraşi, Străşeni. Printre unităţile administrativ-teritoriale care au restanţe la reforma structurală se numără municipiul Chişinău, raioanele Rezina, Ocniţa, Floreşti, Sîngerei, Donduşeni, Soroca, Ştefan-Vodă, Drochia şi Cahul.

Administrarea reţelei de instituţii ţine de competenţa administraţiilor publice locale şi anume acestea trebuie să asigure utilizarea corectă, transparentă şi eficientă a mijloacelor financiare şi să ia deciziile necesare de restructurare a reţelei.

- În anul 2014, Ministerul Educaţiei a lansat procesul de revizuire a curriculumului şcolar. Spuneţi-ne ce schimbări vor fi făcute, cine va fi implicat în acest proces şi cînd vom vedea primele rezultate?

- În anul precedent am lucrat la Cadrul de Referinţă pentru Curriculumul Naţional, documentul de bază care va ghida procesul de revizuire curriculară. După discutarea şi aprobarea acestui document, vom iniţia procesul propriu-zis de revizuire curriculară pentru fiecare disciplină şi pentru fiecare clasă. Viteza cu care ne vom mişca în acest proces depinde şi de sprijinul, inclusiv cel financiar, pe care îl vom obţine. Dacă vom avea suficiente resurse, vom reuşi să realizăm întreg procesul pe parcursul anilor 2015-2016.