MIGRAŢIA

Ar putea anularea vizelor UE să încurajeze plecarea cetăţenilor RM peste hotare?

Autor: Vlad LOGHIN

Din momentul declarării independenţei Republicii Moldova, 250 mii de persoane, adică un sfert de milion, au părăsit pentru totdeauna ţara noastră. Altfel spus, acest număr de oameni şi-au găsit drept loc de trai o altă ţară. Pentru prima dată aceasta cifră a fost făcută publică zilele trecute de către Valeriu Moşneaga, profesor universitar, doctor habilitat în ştiinţe politice, unul dintre cei mai importanţi experţi în domeniul migraţionist din ţara noastră. Dumnealui a ajuns la această cifră după ce a studiat rezultatele mai multor sondaje sociologice, a analizat date statistice interne şi internaţionale.

Expertul crede că principala cauză care a determinat acest sfert de milion de persoane să renunţe la cetăţenia RM şi să aleagă drept domiciliu un alt stat este înrăutăţirea situaţiei economico-financiare a ţării şi a nivelului de trai al oamenilor, mai ales în primii ani de independenţă. Valeriu Moşneaga susţine că potenţialul economic al ţării la momentul de faţă arată cam în proporţie de 30 procente în comparaţie cu nivelul atins în anul 1990. În timp ce nivelul de trai al oamenilor a scăzut aproape de 5 ori faţă de perioada respectivă.

Deşi argumentele profesorului universitar nu pot fi negate, totuşi, nu doar degradarea situaţiei economice în ţară, a nivelul de trai explică întru totul motivele ce i-au determinat pe mulţi să părăsească ţara noastră. Să ne amintim că în anii în care s-a produs prăbuşirea Uniunii Sovietice şi s-au înfiripat noile state independente, mulţi au renunţat la domiciliul existent şi au decis să revină la patria lor istorică. Deci, procesul migraţionist în spaţiul post-sovietic a purtat un caracter etnic. Tocmai în acest context trebuie privit începutul exodului populaţiei din RM. În susţinerea acestui argument voi aminti că alogenii au plecat masiv, încît un apartament în capitala ţării costa mai puţin decît un autoturism de producţie sovietică.

În afară de acel sfert de milion de persoane care au considerat că RM nu este patria lor şi şi-au înjghebat un cuib într-o altă ţară, Valeriu Moşneaga susţine că acum peste hotare se află circa 820 mii de persoane, cetăţeni ai ţării noastre, care au plecat la muncă în străinătate. Pentru comparaţie, ultimele date statistice oficiale arată că numărul moldovenilor aflaţi la muncă peste hotare este de peste 360 mii de persoane. Este adevărat, expertul declară că s-a folosit de trei surse pentru a ajunge la cifra de 820 mii de migranţi moldoveni: poliţia de frontieră, ambasadele RM din diferite state, structurile migraţioniste specializate din Rusia şi UE, pe cînd Biroul Naţional de Statistică operează doar cu datele culese prin intermediul sondajelor periodice realizate în mediul gospodăriilor casnice.

Cum explică aceste expertul cifra de 850 mii de persoane implicate într-un proces migraţionist temporar motivele ce i-au determinat să părăsească pentru o anumită perioadă de timp ţara, familia, casa? Cei mai mulţi, adică 77 procente, spun că salariile li se par prea mici, 9 procente invocă lipsa locurilor de muncă, iar 6 procente susţin că condiţiile de muncă în ţară sînt proaste.

În mod covîrşitor, moldovenii care pleacă la muncă peste hotare aleg între Est, CSI, îndeosebi Rusia, şi Vest, Uniunea Europeană. După datele lui Valeriu Moşneaga, cei mai mulţi dintre conaţionalii noştri îşi găsesc un loc de muncă în Rusia, mai cu seamă în capitala acesteia, Moscova. Aici muncesc cam 61 procente din moldovenii noştri. Pe cînd în ţările din Uniunea Europeană, tot după datele acestui expert, îşi dobîndesc o sursă de existenţă 35 procente dintre migranţii noştri. De altminteri, el a specificat că doar în Italia muncesc aproape 20 procente din moldovenii aflaţi la muncă în Europa.

De ce este atît de mare numărul migranţilor noştri în Rusia? În opinia expertului nostru, începînd cu anul 2007 Moscova a liberalizat practicile şi politicele migraţioniste, ceea ce a determinat un aflux de forţă de muncă străină pe teritoriul acestei ţări. Iar statele Uniunii Europene, după 2008, dimpotrivă, cînd a izbucnit criza economico-financiară mondială, după ce s-au pomenit sub o avalanşă de migranţi din ţările Africii de Nord, au înăsprit condiţiile de intrare şi aflare pe teritoriul european. Astfel încît nu doar conaţionalii noştri care se aflau în patrie, ci şi cei care deja munceau în statele Uniunii Europene, au plecat la lucru la Moscova.

Din punct de vedere geografic, Valeriu Moşneaga, precizează că acum cei mai mulţi pleacă la muncă peste hotare locuitorii din raioanele de sud şi din centrul ţării. Este o întorsătură surprinzătoare, pentru ca se ştie că iniţial tocmai trăitorii din localităţile de nord ale ţării au pus bazele procesului migraţionist de muncă în ţară. Anume locuitorii raioanelor Briceni, Edineţ şi altele au descoperit că Europa le poate schimba nivelul de trai spre bine în mod cardinal.

Cam cît timp stau peste hotare moldovenii aflaţi la muncă în străinătate? După datele lui Valeriu Moşneaga, din cele 820 mii de persoane, aproximativ 204 mii de oameni, sau cam un sfert dintre ei, se află în ţări străine pînă la 3 luni. Această categorie de persoane formează migraţia sezonieră. Adică, pleacă la muncă peste hotare în anumite perioade ale anului, cînd în ţările respective îşi reiau activităţile anumite sectoare ale economiilor respective. Cam o treime din migranţii noştri, sau 282 mii de persoane, stă în străinătate de la 3 pînă la 12 luni. Aceştia, de obicei, pleacă şi vin în ţară, reprezentînd migraţia circulară.

Rezumativ, se poare spune că ceva mai mult de 50 de procente din migranţii moldoveni se întorc în ţară. De obicei, majoritatea acestora o reprezintă conaţionalii noştri care muncesc în Rusia. Potrivit observaţiilor acestui expert, cei care se reţin peste hotare mai mult de 1 an de zile, de obicei, îngroaşă rîndurile persoanelor care refuză să se întoarcă în ţară. Calculele lui arată că 15 procente dintre migranţii moldoveni, sau 153 mii de persoane, stau în străinătate pînă la 3 ani, iar 18 procente, sau 180 mii de conaţionali, muncesc în străinătate 3 şi mai mulţi ani. Deci, cu cît moldoveanul se reţine mai mult la muncă peste hotare, cu atît mai mici sînt şansele ca el să se întoarcă acasă, să trimită bani în ţară, concluzionează Valeriu Moşneaga.

Apropo, cam cîţi bani transferă într-un an un moldovean aflat la muncă peste hotare? Datele expertului arată că 36 procente din migranţii noştri transferă timp de un an pînă la 500 dolari SUA, 12 procente, între 500 şi 800 de dolari americani, 7 procente dintre ei trimit mai mult de 800 dolari, iar 19 procente nu dau nici un ban. Din păcate, sau spre fericirea familiilor respective, 60 procente din gospodăriile casnice din ţară declară că transferurile băneşti de la rudele, prietenii de peste hotare reprezintă unica lor sursă de venit.

În aceste condiţii, nici nu-i de-a mirării că aproape 50 procente din remitenţe, adică din banii veniţi de la cei care lucrează peste hotare, sînt folosite pentru cheltuieli curente: hrană, serviciu comunale, plata studiilor. De altminteri, Valeriu Moşneaga a specificat că introducerea studiilor cu plată la mijlocul anilor 90 ai secolului trecut a servit drept un imbold pentru extinderea emigraţiei de muncă din ţară. Doar 6 procente se alocă pentru afaceri.

Mulţi se întreabă acum dacă nu cumva ridicarea regimului de vize în spaţiul UE pentru cetăţenii RM va provoca un val enorm al emigraţiei? Sînt voci care ne liniştesc, susţinînd că cei care au avut de plecat în UE, au plecat deja. Valeriu Moşneaga nu se regăseşte printre aceştia, operînd cu datele unui sondaj sociologic care arată că 40 procente dintre cetăţenii RM ar pleca în statele Uniunii Europene, dar nu au bani. Regimul liberalizat de vize le oferă o şansă.