Peste 1,5 milioane de participanţi la Paris, circa două milioane şi jumătate în provincie; zeci de mii în întreaga lume

Cel puţin 3,7 milioane de persoane au manifestat duminică în Franţa contra terorismului după atentatele mortale din ultimele zile la Paris, o cifră ce reprezintă cea mai mare mobilizare înregistrată vreodată în ţară, a anunţat pentru AFP Ministerul de Interne. Peste 2,5 milioane de persoane au manifestat în diferite oraşe de provincie. La Paris, au fost între 1,2 şi 1,6 milioane de manifestanţi, dar numărul lor exact a fost imposibil de stabilit din cauza afluxului masiv excepţional, a adăugat ministerul.

«Fantastica Franţă! Mi s-a spus că am fi între 1,3 şi 1,5 milioane (de oameni) la Paris», a scris François Lamy, deputat socialist şi fost ministru. Chemarea la marş a fost lansată de partidele de stînga şi de dreapta şi a fost susţinută de guvern, menţionează AFP.

«Sînt Charlie, evreu, poliţist», «Libertate, egalitate, desenaţi, scrieţi», «Sînt musulman, dar nu sînt terorist» - au scandat participanţii la mitingul din Paris. La acest marş au participat peste 50 de şefi de stat şi de guvern din întreaga lume. A fost cel mai mare marş din capitala Franţei de după eliberarea Parisului.

Ministerul de Interne a apreciat că marşul este de o amploare «fără precedent» şi a adăugat că este imposibil de oferit un bilanţ oficial al participării din Paris. «Manifestanţii sînt dispersaţi pe un perimetru mai mare decît itinerariile prevăzute iniţial», a menţionat ministerul.

Totodată, în oraşele din întreaga Franţă au defilat peste un milion de oameni, între care între 150.000 şi 200.000 la Lyon (centru-est), 115.000 la Rennes (vest), cel puţin 100.000 la Bordeaux (sud-vest), iar, în sud, 60.000 la Marsilia şi 40.000 la Perpignan. Peste tot, la marşuri au participat mult mai mulţi oameni decît prevăzuseră iniţial autorităţile franceze, notează AFP, care aminteşte că Franţa are o populaţie de 66 de milioane de locuitori.

Însă marşuri de solidaritate au avut loc în întreaga lume. La Madrid s-a cîntat La Marseillaise, la Londra s-a defilat cu drapele franceze, la Bruxelles oamenii au mărşăluit împotriva urii. Mii de oameni din Europa şi din întreaga lume şi-au manifestat duminică solidaritatea cu Franţa îndoliată, scrie France Presse.

La Bruxelles, circa 20.000 de oameni au mărşăluit sub sloganul «Împreună împotriva urii». În fruntea cortegiului se aflau personalităţi politice, din mass media şi din mediul de afaceri. Desenatorul vedetă Philippe Geluck (Le Chat) a fost şi el prezent, precum şi reprezentanţi ai asociaţiilor musulmane şi evreieşti.

La Berlin, între 8.000 şi 9.000 de oameni s-au strîns în faţa ambasadei Franţei, unde de miercuri sînt depuse constant lumînări şi flori. Sfidînd vîntul şi frigul intens, mulţi veniseră cu familiile. Unii purtau pancarte pe care scria «Berlin ist Charlie» (Berlin este Charlie), «Libertatea de opinie nu este negociabilă», «Învingeţi teroarea» şi chiar o caricatură cu Mahomed. Poliţia germană a anunţat că, în total, la Berlin au defilat circa 18.000 de oameni.

Însă lovitura de începere a marşurilor a fost dată la Madrid, unde cîteva sute de oameni s-au strîns la Puerta del Sol pentru cîteva minute de reculegere, iar apoi au intonat imnul Franţei şi au desfăşurat un drapel francez. Un alt marş era prevăzut la gara Atocha, teatrul celor mai sîngeroase atentate islamiste comise în Europa, la 11 martie 2004, soldate cu 191 de morţi.

Marşul de la Atocha a avut loc la apelul Fundaţiei pentru cultura arabă în Spania şi era prevăzută participarea reprezentanţilor a peste 50 de moschei şi de asociaţii musulmane. Participanţii au denunţat atacurile de la Paris, dar şi islamofobia. «Keep calm. Sînt musulman, nu terorist», scria pe o pancartă. Și la Barcelona era prevăzut un marş.

Totodată, circa 200 de oameni au răspuns apelului de a dona sînge lansat de o moschee din sud-estul Spaniei, la Almoradi (în apropiere de Alicante), pentru că «islamul înseamnă viaţă». Bărbaţi şi femei, musulmani sau nu, străini sau spanioli au donat sînge, a declarat Hamid Chaib, imam al acestei moschei din Comunitatea Valenciană. La Almoradi, oraş cu 20.000 de locuitori, aproape 11% din populaţie este musulmană şi provine în majoritate din Maroc.

La Stockholm, circa 3.000 de oameni au înfruntat ninsoarea şi temperaturile sub zero grade Celsius - la fel şi cîteva sute de oameni la Oslo - au defilat cu creioane şi au aprins lumînări, într-un marş al tăcerii.

La Viena, au defilat 12.000 de oameni. În Grecia, 500 de persoane au mărşăluit la Atena, în Piaţa Syntagma, vizavi de Parlament, şi 1.000 de oameni au defilat la Salonic, cu pancarte în greacă şi-n franceză: «Eimai Charlie» şi «Je suis Charlie».

La Londra, peste 1.000 de oameni s-au strîns în Trafalgar Square, ridicînd creioane în direcţia cerului şi purtînd pancarte cu mesajul «Je suis Charlie». Alţi manifestanţi au scris «Sînt evreu», «Libertate, egalitate, «caricaturitate», «Sînt musulman britanic» sau «Vive la France» (Trăiască Franţa). La marş a fost prezent şi vicepremierul britanic Nick Clegg. Începînd cu orele 16:00 GMT, primăria din Londra va ilumina faţada National Gallery, fîntînile din Trafalgar Square şi Tower Bridge în culorile drapelului francez.

În afara Europei, 500 de oameni au participat la o ceremonie de omagiere organizată de primăria din Ierusalim. Oamenii s-au strîns în faţa unui ecran pe care scria în limba franceză «Ierusalim este Charlie».

În Africa, între 200 şi 300 de oameni au manifestat la Bujumbura, capitala Republicii Burundi, pentru «a refuza violenţa», a declarat Alexandre Niyungeko, preşedintele Uniunii Jurnaliştilor din Burundi (UBJ), în numele instituţiilor de presă care au organizat mitingul. «Cei care i-au atacat pe colegii francezi ne-au atacat şi pe noi, au atacat întreaga lume», a spus Niyungeko.

În America, sînt prevăzute marşuri ale tăcerii la Washington şi New York, precum şi în mai multe oraşe din Canada, ţară care în octombrie 2014 a fost ţinta a două atacuri comise de tineri islamişti radicalizaţi.

«Împreună», «istoric» şi «lumea se revoltă», titrează ziarele franceze

«Împreună», «istoric» şi «lumea se revoltă» sînt doar cîteva dintre titlurile de impact publicate duminică de ziarele franceze, care aduc un omagiu victimelor atentatelor din Franţa.

Majoritatea ediţiilor duminicale publică pe prima pagină fotografii de la marşurile care au reunit sîmbătă peste 700.000 de oameni în principalele oraşe franceze, care au militat pentru libertatea de exprimare şi pentru toleranţă, scrie EFE.

Este cazul Journal du Dimanche, care publică o fotografie, cu titlul «Lumea se revoltă», care înfăţişează cetăţeni francezi care manifestă, unii dintre ei avînd creioane în mîini, în amintirea celor 12 oameni, majoritatea jurnalişti, care şi-au pierdut viaţa în atentatul de miercuri împotriva publicaţiei satirice Charlie Hebdo.

Liberation» optează pentru o fotografie în care apare o mînă ce ţine un afiş pe care se poate citi «Je suis Charlie», iar mai jos publică numele celor 17 victime ale celor trei atentate comise în această săptămînă în regiunea pariziană.

«Împreună», titrează Le Parisien, sub o fotografie cu oameni care poartă pancarte pe care se poate citi «Je suis Charlie».

«Istoric» este unul dintre titlurile cele mai folosite, inclusiv de către ziarul sportiv L»Equipe, care publică şi un desen cu mesajul «de data asta chiar nu este o exagerare».

Soţia lui Kouachi «condamnă» acţiunile acestuia

Soţia lui Chérif Kouachi, unul dintre teroriştii care au comis atacul de miercuri de la săptămînalul satiric francez Charlie Hebdo, «a condamnat actele soţului ei», a declarat duminică pentru AFP unul dintre avocaţii femeii, Christian Saint-Palais.

Tînăra femeie a fost eliberată după ce a fost reţinută 72 de ore, timp în care şi-a «exprimat indignarea şi condamnarea faţă de violenţă». Totodată, femeia şi-a îndreptat «gîndurile către victime» şi a avut «aceeaşi reacţie ca şi comunitatea naţională», a precizat avocatul.

El a mai spus că soţia lui Chérif Kouachi nu a observat niciodată indicii la soţul său care să o fi făcut să creadă că se gîndea să comită un act terorist. A fost stupefiată, a spus Saint-Palais.

Netanyahu "mulţumeşte" angajatului musulman al supermarketului care a salvat ostatici

Primul ministru israelian Benjamin Netanyahu "i-a mulţumit" duminică lui Lassana Bathily, angajatul musulman al supermarketului cu alimente cuşer din Paris care a salvat vineri vieţile mai multor clienţi ai magazinului ajutîndu-i să se ascundă de Amedy Coulibaly care luase ostatici în magazin.

Într-un discurs la Marea Sinagogă din Paris, şeful guvernului israelian a salutat de asemenea "poziţia foarte fermă" şi "determinarea" preşedintelui francez Francois Hollande şi a primului ministru Manuel Valls - veniţi la sinagogă să aducă un omagiu victimelor - "împotriva noului antisemitism şi terorism", notează AFP.

În acest discurs în ebraică, Benjamin Netanyahu a spus că vrea să-i "mulţumească" lui Lassana Bathily, angajatul musulman din Mali al supermarketului cu alimente cuşer care a salvat clienţi ai acestui magazin din cartierul Porte de Vincennes, în estul Parisului, ascunzîndu-i. Patru evrei au fost ucişi în luarea de ostatici. Şaptesprezece persoane în total au fost ucise în trei zile la Paris.

"Apreciez poziţia foarte fermă şi determinarea preşedintelui Francois Hollande şi a primului ministru Manuel Valls împotriva noului antisemitism şi contra terorismului", a mai subliniat el.

"Duşmanul nostru comun este islamul radical, extremist, nu islamul normal", a remarcat el. Înainte de a adăuga, în limba lui Moliere de această dată: "Ca, c»est la vérité!" ("Acesta este adevărul!").

Citînd mai multe organizaţii islamiste, dintre care gruparea Statul Islamic, Frontul Al Nusra, Boko Haram, Hamas şi Hezbollah, Netanyahu a subliniat că acestea sînt, potrivit afirmaţiilor sale, "toate ramurile aceluiaşi copac", "chiar dacă ele poartă războaie uneori teribile între ele".

"Cînd ne vom apăra, vom apăra toate valorile Occidentului", a insistat el, subliniind că «Israelul este alături de Europa".

Şeful guvernului israelian a susţinut de asemenea, în faţa evreilor francezi adunaţi în sinagogă, că ei au dreptul "de a trăi în siguranţă", "în orice loc" unde "ar alege" să trăiască,"în special în Franţa".

Dar el a insistat imediat că "toţi evreii şi toate evreicile care ar dori să emigreze în Israel vor fi primiţi cu braţele deschise, cu toată căldura noastră".

Problema sensibilă a emigrării evreilor din Franţa în Israel a provocat o discuţie în contradictoriu sîmbătă între Benjamin Netanyahu şi Manuel Valls. Primul a spus că Israelul este "căminul" evreilor din Franţa, în timp ce al doilea a replicat că "Franţa, fără evreii din Franţa, nu mai este Franţa", aminteşte AFP.

RSF consideră ipocrită participarea anumitor lideri internaţionali la Marşul solidarităţii

Organizaţia Reporteri fără Frontiere (RSF) a atras atenţia că anumiţi şefi de stat şi de guvern care au participat duminică, la Paris, la marşul împotriva terorismului şi în favoarea libertăţii de exprimare provin din ţări considerate că încalcă acest drept, la libera exprimare, informează EFE.

«În numele cui vin să defileze la Paris în amintirea unei reviste care a apărat mereu cea mai înaltă concepţie a libertăţii de exprimare?», se întreabă RSF, referindu-se la publicaţia satirică franceză Charles Hebdo, ţinta unui atentat sîngeros care a făcut miercuri 12 morţi.

Mai concret, RSF s-a referit la reprezentanţii ţărilor «unde ziariştii şi bloggerii sînt umiliţi sistematic, precum Egipt, Rusia, Turcia, Algeria şi Emiratele Arabe Unite», state care, în ultimul raport al RSF privind libertatea presei, ocupă locurile 159, 148, 154, 121 şi 118 din cele 180 de ţări analizate.

RSF a amintit într-un comunicat de presă că la Marşul solidarităţii din Paris îşi anunţaseră prezenţa politicieni precum premierul turc Ahmet Davutoglu, şefii diplomaţiei din Egipt (Sameh Choukry), Rusia (Serghei Lavrov), Algeria (Ramtane Lamamra) şi Emiratele Arabe Unite (şeicul Abdullah Bin Zayed Al Nahyan).

«Trebuie să ne arătăm solidari cu Charlie fără să-i uităm pe toţi ceilalţi Charlie din întreaga lume», a declarat secretarul general al RSF, Christophe Deloire, care a calificat drept «intolerabil ca reprezentanţi ai unor state care reduc la tăcere presa în ţările lor» să profite de moment «pentru a încerca să-şi îmbunătăţească imaginea pe plan internaţional».

Apelurile la unitate naţională nu sînt decît «manevre politice»

Unul din cinci francezi crede că apelurile lansate în favoarea unităţii naţionale după atentatele jihadiste din această săptămînă nu sînt decît «o manevră politică ipocrită», relevă un sondaj de opinie difuzat duminică şi citat de EFE.

Sondajul, realizat de institutul Odoxa pentru cotidianul «Le Parisien», a reflectat, dimpotrivă, că pentru 79% dintre francezi unitatea naţională este răspunsul adecvat pentru a arăta că democraţia este mai puternică decît terorismul.

Aproximativ 81% dintre francezi se declarau pregătiţi să se mobilizeze şi să omagieze victimele atacurilor teroriste din Franţa, din această săptămînă.

Printre sentimentele care-i încearcă pe francezi după cele trei zile de teroare pe care le-au trăit predomină furia (61%), urmată de durere (49%), solidaritate (46%) şi, la mare distanţă, frica (17%).

Sursa: Agerpres