MAI PUŢINE MODIFICĂRI ALE POLITICII FISCALE, MAI MULTE VENITURI ÎN BUGETUL DE STAT

Ce impozite vom plăti anul acesta

Deşi, Legea bugetului de stat pentru 2014 prevede o creştere a veniturilor de pînă la 22, 5 miliarde lei, adică cu 2 miliarde mai mult faţă de anul trecut, Ion Prisăcaru, şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, ne asigură că politica fiscală nu s-a schimbat în mod esenţial. Dimpotrivă, vom da mai puţini bani la stat din veniturile obţinute la locul de muncă.

Astfel, cotele de impozitare aplicate la remunerarea muncii vor rămînea aceleaşi: 7 şi 18 procente. Însă, spre deosebire de anul trecut, suma veniturilor neimpozabile s-a mărit cu 1152 lei. Adică, dacă pînă acum se plăteau impozite în proporţie de 7 procente din veniturile salariale anuale de pînă la 26 700 lei, anul acesta, suma respectivă a fost majorată pînă la 27 852 lei. La fel, mărimea scutirii personale acordată anual fiecărui salariat a crescut de la 9120 lei, anul trecut, pînă la 9516 lei. Conform noilor modificări în legislaţia fiscală, persoanele cu cîştiguri salariale anuale de pînă la 27 852 lei vor da la stat 7 procente din veniturile obţinute, iar lucrătorii cu venituri ce depăşesc suma respectiva vor achita impozite în mărime de 18 procente.

Aceleaşi impozite de 7 şi 18 procente din venituri vor plăti şi proprietarii gospodăriilor ţărăneşti. Mai mari se vor dovedi taxele pe care trebuie să le achite persoanele care desfăşoară activităţi profesioniste, precum notarii, executorii judecătoreşti. Contribuabilii respectivi vor da statului 18 procente din veniturile obţinute. Este o taxă care se aplică de mai multă vreme.

 Într-un regim fiscal similar cu cel de anul trecut vor activa întreprinzătorii din domeniul micului business. Reprezentanţii sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, cu venituri anuale de pînă la 600 mii lei, vor vărsa în bugetul statului 3 procente din volumul anual al vînzărilor. Această taxă ei o plătesc deja al treilea an. În timp ce agenţii economici mai mari, plătitori de taxă pe valoarea adăugată(TVA), cu venituri anuale de peste 600 mii le, vor trebui să dea statului 12 procente din venitul impozabil, care rezultă din profitul întreprinderii obţinut de către agentul economic respectiv.

De asemenea, va rămînea neschimbată şi taxa pe care o percepe statul pentru dividendele obţinute de către persoanele fizice. Amintesc că reprezentanţii patronatelor, care apără interesele conducătorilor, proprietarilor de întreprinderi, au criticat de mai multe ori respectiva plată impusă de stat, susţinînd că în acest mod agenţii economici sînt supuşi unei impozitări duble. Chipurile, mai întîi întreprinderile achită un impozit în mărime de 12 procente pentru profit, după care sînt obligaţi să mai plătească altul, în proporţie de 6 procente din dividende, adică din valoarea veniturilor după achitarea tuturor impozitelor, cheltuielilor.

În replică, Ion Prisăcaru spune că este vorba de două tipuri distincte de impozite, achitate de persoane diferite. Impozitul de 12 procente este plătit de către agent economic din profitul înregistrat, pe cînd taxa de 6 procente din valoarea dividendelor este achitată de persoane fizice, adică de fondatorii sau acţionarii întreprinderii prin intermediul agentului economic. Mai mult ca atît, şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat consideră că statul le face o favoare persoanelor fizice care plătesc impozitul de 6 procente din dividende..

Or, în opinia lui, contribuabilii, beneficiari de cîştiguri din activitatea de muncă, plătesc mai mult în bugetul statului, adică 7 şi 18 procente din veniturile obţinute la locul de muncă. În afară de aceasta, salariaţii trebuie să dea o parte din veniturilor lor în bugetul asigurărilor sociale de stat, în fondurile de asigurare obligatorie în medicină. În timp ce, fondatorii, acţionarii întreprinderilor, care beneficiază de dividende, nu achită contribuţiile respective.

Poate cea mai importantă noutate din domeniul politicii fiscale din anul acesta este introducerea impozitului în mărime de 2 procente la sursa de plată pentru persoanele care livrează producţie agricolă, adică cereale, legume, fructe, carne etc. Taxa respectivă va fi achitată de către ţărani la momentul obţinerii veniturilor din vînzarea produselor lor. După aceasta, respectiva categorie de plătitori de impozite nu vor avea obligaţia să depună declaraţia pe venituri.

Ion Prisăcaru precizează că introducerea impozitului de 2 procente nu reprezintă altceva decît un gest de onorare a promisiunilor făcute în cadrul mai multor întrevederi cu contribuabilii din mediul rural. Mai mult ca atît, precizează dumnealui, prin introducerea taxei respective va fi eliminată o sursă de evaziune fiscală. Or, pînă acum, persoanele, care cumpărau producţia agricolă de la ţăranii noştri, întocmeau acte de achiziţionare a mărfurilor agricole pe numele unor oamenii decedaţi sau plecaţi peste hotare şi astfel se evita plata impozitelor respective în bugetul statului.

De fapt, aceasta nu este unica modificare ce vizează impozitarea agriculturii. Să zicem, anul trecut, producătorii agricoli achitau taxa pe valoare adăugată (TVA) în mărime de 20 procente, din care 60 procente rămîneau în contul agentului economic, iar 40 procente se defalcau în bugetul statului. Anul acesta, s-a revenit la taxa de pînă la 2013, adică cota de 8 procente. Cu toate că taxa respectivă a fost micşorată, Ion Prisăcaru ne asigură că această modificare nu va avea nici un efect asupra nivelului de încasări în bugetul de stat. Totuşi, unele surse sugerează că se va reveni la cota TVA de 20 procente în agricultură de îndată ce va pleca misiunea Fondului Monetar Internaţional care a venit în Republica Moldova.

Vlad LOGHIN