MAFIOTII ŞI CERSETORII NOSTRI GUVERNAMENTALI

Au depăşit toate limitele decenţei diplomatice şi ale demnităţii naţionale

În perioada 2-6 Aprilie, Republica Moldova a fost vizitată de o delegaţie a Parlamentului European care a evaluat nivelul de implementare a Acordului de Asociere cu UE și a monitorizat eficiența utilizării sprijinului financiar din partea UE. Delegația Comisiei pentru Afaceri Externe a fost condusă de eurodeputaţii Laima Liucija Andrikienė, iar cea a Comisiei pentru Bugete de Siegfried Mureşan.

Încă de Joi, 5 Aprilie, Uniunea Europeană a publicat Raportul privind implementarea de către Republica Moldova a Acordului de Asociere în perioada Martie 2017 – Martie 2018. În Raport se notează în termeni duri despre corupţia generalizată din Republica Moldova, despre lipsa de independenţă a Justiţiei, despre activitatea organelor de drept şi a autorităţii anticorupţie, despre monopolul în mass-media şi cel de pe piaţa publicităţii, despre tergiversarea (tărăgănarea, amînarea la nesfîrşit) care pare a fi controlată în depistarea autorilor furtului miliardului şi recuperarea acestuia. De asemenea, şi despre abuzul prin care s-a adoptat sistemul mixt de votare prin nerespectarea sfidătoare a recomandărilor Comisiei de la Veneţia. Acestea sînt doar cîteva dintre cele mai importante aspecte negative incluse în raportul comun al Serviciului European de Acţiune Externă şi al Comisiei Europene.

„Comisia de la Veneţia şi Oficiul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului al OSCE au remarcat lipsa de consens în ceea ce priveşte reforma electorală şi au identificat o serie de probleme – riscul influenţei la nivel de circumscripţii, criterii vagi pentru definirea circumscripţiilor electorale, condiţii inechitabile pentru partide, utilizarea resurselor administrative în scopuri politice şi la accesul la mass-media”, se notează în Raport. Comisia Europeană se referă şi la situaţia presei din RM: „Peisajul mediatic se caracterizează prin concentrarea proprietăţii media şi prin monopolizarea pieţei de publicitate.

În clasamentul libertăţii presei, întocmit de organizaţia Reporteri fără Frontiere, „Republica Moldova a căzut cu patru poziţii în 2017 faţă de anul 2016. Proprietatea asupra mijloacelor de informare în masă rămîne concentrată, iar piaţa de publicitate este monopolizată”, se spune în document.” Privitor la furtul miliardului şi investigarea acestuia, autorii Raportului constată că „investigaţiile au atins doar un număr limitat de persoane şi, în special, din sectorul privat.” „Fondurile pierdute nu au fost recuperate, iar versiunea integrală a Raportului de monitorizare a schemelor frauduloase, externalizate către o companie privată, nu a fost publicată (doar un rezumat a fost publicat în Decembrie 2017), generînd dubii cu privire la voinţa reală de a urmări penal acest vinovat al fraudei”, se arată în Raport.

De asemenea, este invocată „scăderea constantă a încrederii moldovenilor în Justiţie şi preocupările lor în domeniul drepturilor omului, fenomen generat de o serie de cazuri de persecutare şi arestare a personajelor politice.” Raportul mai face referinţă şi la economia naţională a ţării, care „rămîne în continuare afectată de şocurile din anii precedenţi”. „Economia Moldovei a rămas vulnerabilă faţă de factori interni şi externi. Performanţa economică modestă a fost, de asemenea, afectată de situaţia dificilă din sectorul bancar. Mediul de afaceri şi climatul investiţional au rămas afectate de corupţie şi politici incoerente”, se menţionează în Raport. Comisia Europeană constată că „sînt necesare eforturi susţinute pentru consolidarea statului de drept în Republica Moldova prin combaterea corupţiei la nivel înalt, recuperarea fondurilor provenite din frauda bancară şi aducerea în faţa Justiţiei a celor responsabili.”

Dacă citim cu atenţie doar aceste observaţii expuse pe scurt din Raport, înţelegem şi mai bine eşecul catastrofal al acestei guvernări controlate strict de către Vladimir Plahotniuc. Cu toate acestea, trusturile mediatice ale guvernanţilor, premierul Pavel Filip şi jaa-alnicul preşedinte al Parlamentului, Andrian Candu, ne vorbesc numai despre realizări record, despre îndeplinirea „tuturor condiţiilor” cerute de UE, de parcă nu doar moldovenii ar fi nişte proşti făcuţi grămadă, ci şi experţii europeni „incapabili să priceapă bunele intenţii ale lor”. Chiar că cineva ar trebui să se afle într-o profundă comă alcoolică pentru a-i crede!

 

Ce spun oficialii UE

Președintele Delegației Comisiei pe Afaceri Externe, Laima Andrikienė, și președintele Delegației Comisiei pentru Buget, Siegfried Mureșan, alături de alți parlamentari europeni, declară că din cauza adoptării sistemului mixt, Comisia Europeană nu a acordat suportul macrofinanciar în sumă de 100 de milioane de euro: „Pachetul de 100 de milioane de euro putea fi acordat acum un an, dar a intervenit acea modificare a legislației electorale. Parlamentul European a privit cu îngrijorare adoptarea sistemului mixt. Bineînțeles că e o decizie suverană a oricărui Stat să modifice legislația electorală și noi nu sugerăm altceva. Totuși, recomandările Comisiei de la Veneția în această privință trebuie implementate de la „A” la „Z””, a declarat Siegfried Mureșan, în cadrul unei conferințe de presă susținută la Chișinău.

Mureșan a mai spus că ideea în privința acordării pachetului macrofinanciar de 100 de milioane este foarte clară. „Cînd vor fi îndeplinite condiționalitățile, atunci vor veni banii. Prima tranșă nu a venit, chiar dacă unii oficiali spuneau că va fi acordată în Februarie, pentru că nu au fost îndeplinite anumite condiționalități. Eu nu vreau să comentez faptul că domnul premier Pavel Filip a spus că prima tranșă va ajunge la finele lunii Aprilie. Comisia Europeană nu e convinsă că primele condiționalități au fost îndeplinite. Orice dată privind acordarea primei tranșe e speculativă”, a spus eurodeputatul.

„Patru din cele zece condiţii pentru acordarea primei tranşe din 100 de mil. de euro încă nu au fost îndeplinite; Toate recomandările Comisiei de la Veneţia trebuie implementate. Autorităţile de la Chişinău nu au îndeplinit încă patru din cele zece condiţii pentru acordarea primei tranşe din ajutorul macrofinanciar de 100 de milioane de euro din partea UE. Totodată, pentru ca banii să ajungă la Chişinău este important ca toate recomandările Comisiei de la Veneţia, în ceea ce priveşte sistemul electoral, să fie implementate”, a mai declarat Mureşan la un post privat de televiziune.

Totodată, președintele Delegației Comisiei pentru Buget a Parlamentului European a insistat pe faptul că încrederea UE în autoritățile de la Chișinău va scădea, dacă nu se respectă recomandările Comisiei de la Veneția, care a constatat că nu e un moment oportun de a schimba sistemul de vot: „Conducerea UE a spus clar că autoritățile trebuie să țină cont de recomandările Comisiei de la Veneția, că nu așa se face. Dacă legislația electorală va rămîne în vigoare, atunci putem vorbi de o pierdere a încrederii de către UE în autorități”.

La rîndu-i, Laima Andrikienė a apreciat că autoritățile au făcut unele progrese în anumite domenii, însă sînt multe alte domenii în care autoritățile trebuie să mai evolueze. Aceasta a spus că UE sprijină suveranitatea și integritatea R. Moldova și apreciază progresele înregistrate în privința reglementării problemei transnistrene, dar în cadrul discuțiilor cu autoritățile de la Chişinău s-a discutat cel mai accentuat despre frauda bancară, lupta cu corupția, „cazurile îndoielnice de rețineri”, precum și asigurarea unor alegeri libere și corecte.

Trebuie totuşi să menţionăm declaraţiile europarlamentarului PSD, Andi Cristea, care face parte din aceeaşi familie politică în care se află şi PDM, potrivit cărora aceste condiţii ar fi fost deja îndeplinite şi că prima tranşă ar putea ajunge la Chişinău pînă la alegerile locale din Mai. Faţă de aceste afirmaţii, Siegfried Mureşan, din postura sa de președinte al Delegației Comisiei pentru Buget, a declarat: „Am citit şi eu atent declaraţia sa cu privire la acordarea primei tranşe. A spus „sper că banii vor veni pînă la sfîrşitul lui Mai”. Păi şi eu sper, pentru că şi eu vreau ca banii să vină cît mai repede. Dar ştim că banii nu pot veni pentru că acele condiţii nu sînt îndeplinite. Din cele zece, patru nu sînt încă pe deplin îndeplinite. În Ianuarie, politicieni de la Chişinău spuneau că banii vor veni în Februarie, în Februarie că vor veni în Martie, că au fost şi au rezolvat. Oameni buni, cheia nu e la Bruxelles, e la Chişinău. Cînd se implementează ceea ce am agreat de comun acord, atunci banii vor veni. Nu e totul îndeplinit, deci banii nu pot veni”,

În ansamblu, raportîndu-se la concluziile Delegaţiei Parlamentului European, Siegfried Mureşan a mai spus: „Colegii Delegaţiei au căpătat o imagine completă a realităţii din Republica Moldova. Ne-am întîlnit cu societatea civilă care a vorbit foarte deschis, cu opoziţia parlamentară şi extraparlamentară, cu oameni de afaceri, cu oamenii politici din Parlament, Guvern pînă la prim-ministru. Delegaţia Parlamentului European a înţeles situaţia din RM în toată complexitatea şi nici un punct de vedere exprimat de un om politic din opoziţie sau de la guvernare nu a rămas contrabalansat de partea opusă”.

 

Cuiul lui Pepelea: donațiile financiare pentru partide

Guvernanții care-i mint cu atîta nerușinare pe bieții moldoveni își imaginează că la fel îi pot manipula și pe europeni, numai că se înșeală amarnic deoarece la Bruxelles se știe totul, în pofida unor distorsionări furnizate de către oficialii români complici cu guvernarea mafiotă de la Chișinău. În acest context, Parlamentul European se arată preocupat și de donaţiile de milioane de lei din partea persoanelor fizice, raportate de unele partide politice din Republica Moldova, în condiţiile unor salarii incredibil de mici, care produc dubii la Bruxelles. Este de domeniul incredibilului ca o persoană simplă, normală și în condiții de logică elementară să-şi doneze salariul pe care l-ar cîștiga în 20 de ani unui partid politic, după cum a remarcat europarlamentarul Siegfried Mureşan: 

 „Finanţarea partidelor politice trebuie să fie transparentă şi conformă cu nivelul de venituri pe salarii din Republica Moldova. Membrii Delegaţiei noastre au spus foarte clar autorităţilor din Republica Moldova: este de neînţeles cum o persoană fizică poate dona unui partid în campania electorală pînă la de 20 de ori mai mult decît salariul mediu pe economie. Vreau să vă spun foarte clar: eu nu aş dona salariul meu pe 20 de ani nici unui partid politic şi nu cunosc nici un om cinstit care ar face acest lucru. Într-un Stat în care venitul mediu este de 2500 de euro anual, nu este firesc ca persoană fizică să poţi dona pînă la aproximativ 52 de mii de euro pe an.”

Această preocupare a Parlamentului European privind donațiile financiare către partide vine cu promptitudine după ce partidele moldovenești și-au publicat rapoartele financiare pentru 2017. Din acestea aflăm că PDM a primit donații de peste 38 de milioane de lei, dintre care 30 de milioane de lei din partea membrilor de partid, iar circa 8 milioane de lei din partea unor persoane fizice. N-au moldovenii ce face cu banii care îi dau afară din casă, nu?

În concluzie, dincolo de raportările triumfaliste și mincinoase ale guvernanților, observăm că au reușit să ducă această țară în cea mai neagră văgăună din istoria sa.

Nu poți fi mafiot îmbrăcat la frac și cerșetor-demnitar de Stat în egală măsură! Plahotniuc și slugile lui guvernamentale și parlamentare au depăşit toate limitele decenţei diplomatice şi ale demnităţii naţionale!

Mihai CONŢIU