LUPTA PENTRU CONDUCTA

Reglementarea poartă caracter comun, însă în realitate aceasta este o lege privind „Nord Stream-2”: săptămîna trecută parlamentul de la Copenhaga a adoptat o lege care permite interzicerea construcţiei gazoductului pe teritoriul Danemarcei, din considerente ale securităţii sau din motive de politică externă, scrie Süddeutsche Zeitung. Acum, probabil, că va trebui din nou să fie stabilit traseul disputatului gazoduct baltic din Rusia spre Germania, ocolind Danemarca. Însă pentru creatorii proiectului aceasta ar fi cea mai mică problemă. Proiectul se confruntă cu rezistenţă din mai multe părţi, inclusiv din SUA. Rusia foloseşte livrările de energie în calitate de armă, astfel de proiecte ca gazoductul „Nord Stream-2” sînt „neraţionale” – critica recent proiectul secretarul de stat al SUA, Rex Tillerson, care după toate probabilităţile va fi eliberat din funcţie.

Săptămîna trecută despre aceasta posibil că a auzit şi ministrul interimar de Externe al Germaniei, Sigmar Gabriel, care mulţi ani la rînd este un adept hotărît al proiectului. Acest gazoduct trebuie să fie instalat de Rusia prin Marea Baltică pînă la Mecklenburg şi să asigure cu gaze Uniunea Europeană. Firma-operator aparţine concernului rus Gazprom, iar în calitate de sponsori vor fi cîteva companii enrgetice europene, printre care Shell şi Wintershall.

Lupta pentru conductă se produce pe cîteva fronturi şi se vede că trece în faza finală. Împreună cu SUA împotriva acestui proiect s-au înregimentat şi multe state din Europa de Est, inclusiv membre ale UE, dar mai ales Ucraina. Încă din anul 2011monopolistul rus Gazprom îşi realizează o parte din livrări pentru Europa prin gazoductul baltic „Nord Stream-1”. Or, dacă se ma adaugă şi „Nord Stream-2”, atunci Ucraina are temeri că va ajunge inutilă în calitate de ţară-tranzit, cu urmări deosebit de grave pentru ea. „Aceasta sporeşte considerabil pericolul agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei. Pînă în prezent Rusia n-a riscat să întrerupă tranzitul de gaze prin Ucraina”, susţine Andrei Kobolev, conducătorul concernului ucrainean „Naftogaz”.

 

Juncker intenţionează să se amestece

Comisia Europeană, dimpotrivă, a întreprins toate măsurile pentru a se conecta la negocieri. După ce preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, a fost nevoit să constate la ultimul summit al UE că va suferi înfîngere în eforturile sale de-a primi pentru Comisia Europeană mandat de participare la tratative, el s-a gîndit la altceva. Comisia a înaintat propuneri, care ar putea să-i garanteze, totuşi, Comisiei dreptul de vot. Pînă în prezent construcţia gazoductului din Rusia înspre Germania nu cade sub jurisdicţia UE, deoarece vine în Uniunea Europeană dintr-o terţă-ţară.

Acum Comisia Europeană consideră acest fapt drept o lacună în regulile existente. Şi de aceea vrea în mod principial să-şi atingă scopul ca gazoductele care vin în UE din terţe-state, de asemenea, să cadă sub competenţele Uniunii Europene. Comisia îşi argumentează decizia prin faptul că „dat fiind volumul considerabil de gaze livrate, acestea pot influenţa atît piaţa energetică europeană, cît şi securitatea asigurării ţărilor UE”. Pentru aceste modificări trebuie să voteze în regim alert atît Parlamentul European, cît şi statele –membre. Potrivit estimării CE, pentru aceasta ar fi suficientă o majoritate calificată. Numai că Germania are alt punct de vedere şi a cerut deja o expertiză a serviciului juridic al Consiliului European referitor la propunerea lui Juncker privind mandatul de participare a Comisiei Europene la negocieri.

 

Speranţele ucrainenilor

În acelaşi timp, speranţele Ucrainei - principalul oponent al gazoductului „Nord Stream – 2”- sînt îndreptate nu numai spre Bruxelles, ci şi spre Washington. SUA pledează pentru o mai mică dependenţă a europenilor faţă de gazele ruseşti. Şi o fac defel nu fără interese, deoarece SUA sînt interesate în primul rînd de vînzarea propriilor surse energetice.

Vara aceasta, Congresul SUA a aprobat un pachet de sancţiuni împotriva oponenţilor Americii, care vizează, de asemenea, „Nord Stream-2”, deoarece acesta ar ameninţa securitatea energetică a Ucrainei şi UE. Însă, deocamdată, administraţia de la Washington a lăsat deschisă chestiunea cu privire la faptul dacă ar trebui să aibă atribuţie la sancţiuni firmele care investesc în acest proiect. „Considerăm că nu este posibil ca „Nord Stream – 2” realmente să fie construit”, susţinea recent John McCarrick, adjunctul secretarului de stat SUA, într-o convorbire telefonică cu jurnalişti europeni.

Socialmai mult
16.12.17 - 14:59
16.12.17 - 14:58
16.12.17 - 14:57
15.12.17 - 19:38
15.12.17 - 19:37
15.12.17 - 19:35
15.12.17 - 17:52
15.12.17 - 17:51
15.12.17 - 16:40
15.12.17 - 16:10
15.12.17 - 13:11
15.12.17 - 12:46
14.12.17 - 17:38
14.12.17 - 17:23
14.12.17 - 17:22
14.12.17 - 17:19
14.12.17 - 16:45
14.12.17 - 12:21
14.12.17 - 10:37
14.12.17 - 10:34