Rugurile roadei de toamnă şi focurile revoluţiei lui Voronin

A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,/ cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta./ Mă tem că n-am să te mai văd, uneori,/ că or să-mi crească aripi ascuţite pînă la nori,/ că ai să te ascunzi într-un ochi străin,/ şi el o să se-nchidă cu o frunză de pelin./ Şi-atunci mă apropii de pietre şi tac,/ iau cuvintele şi le-nec în mare./ Şuier luna şi o răsar şi o prefac/ într-o dragoste mare.(Emoţie de toamnă, Nichita Stănescu)

Iată-ne, iubite cititorule, scăpaţi şi din arşiţa Verii! Reveniţi din concedii, ne pregătim să păşim într-o Toamnă politică la fel de fierbinte, într-o altă arşiţă. Cu roadele de pe cîmpuri, livezi şi podgorii deja ştim cum stăm. Să vedem cine ni le cumpără! Să n-o păţim ca şi cu piersicile! Să n-o păţim ca şi cu grîul pe care-l dăm de pomană spre îmbogăţirea afaceriştilor!

Oficial şi firesc, evenimentul pe care trebuie să ne concentrăm este summit-ul de la Vilnius. Succesul aşteptat de R. Moldova acolo este piatra noastră de hotar. În Noiembrie, avem şansa să primim undă vede pentru europenizarea noastră oficializată. Începînd cu această lună de Toamnă, ne aşteaptă altfel de eforturi decît cele de pînă acum. Parcursul nostru european civilizator este fără de întoarcere. Abia din Noiembrie putem afirma că, pentru prima dată, vedem „luminiţa de la capătul tunelului”.

Arşiţa Toamnei este dorită de comunişti, care ne-au promis „revoluţie de catifea”. Ei nu ne vor în Europa, unde avem certitudini, ci hăt departe, undeva unde nici ei nu ştiu bine ce rost am avea. Oare cît de paşnică va fi „revoluţia de catifea” a comuniştilor dacă liderul lor, Vladimir Voronin, cere ca statul să-i plătească, peste termen, pază de corp, maşini de stat etc.? De cine vrea să fie păzit? De sărmanii oameni pentru care spune că „luptă”, dar din buzunarul cărora trebuie să i se plătească gărzi de corp şi maşini de serviciu? Tu ce crezi, iubite cititorule?

Deşi suntem convinşi că ne aşteaptă o Toamnă politică zbuciumată, inclusiv cu probleme legate de exportul produselor moldoveneşti în Est, va trebui să fim optimişti, euro-optimişti. Timp de 4 ani, UE nu ne-a lăsat de izbelişte şi n-o va face nici de acum înainte, indiferent de mobilizările ameninţătoare ale comuniştilor. Ei, dragi cititori, vor să vă exploateze cea mai mică nemulţumire spre a vă demonstra că au avut dreptate. Dacă în 8 ani de guvernare n-au făcut nimic pentru viitorul vostru, slabă nădejde acum, iar noi ştim că vor doar să se răzbune pe tot şi pe toate!

Prin urmare, spor la muncă, puţină răbdare şi vegheaţi cu mai mare atenţie la viitorul copiilor voştri, căci eu vor în UE, nu altundeva!

(Moldova suverană)