Milioane de euro de la UE pentru întărirea independenţei energetice

Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei UE în RM, a anunţat zilele trecute că Comisia Europeană, adică Guvernul Uniunii Europene, a transferat 11,6 milioane euro, echivalentul a mai bine de 207 milioane de lei moldoveneşti, în bugetul de stat al ţării noastre. Aceasta este cea de-a două tranşă de asistenţă financiară pe care ne-a acordat-o UE în cadrul programului de suport a reformei sectorului energetic al RM. Prima parte în valoare de 13 milioane de euro ne-a fost dată acum doi ani, în Decembrie 2011.

Programul de asistenţă financiară a reformei sectorului energetic al ţării prevede alocarea din partea UE a 40 milioane de euro şi reprezintă doar unul dintre acele 5 componente de ajutor bănesc din partea europenilor, cu un cost total de peste 216 milioane de euro, pentru dezvoltarea mai multor ramuri ale economiei noastre.

Pentru ce ni se dau aceste 40 milioane de euro? Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Economiei, aceste sume impunătoare de bani urmează a fi folosite pentru înfăptuirea unor măsuri comune ale Guvernului RM şi Comisiei Europene menite să întărească independenţa energetică a ţării. Adică, să nu ne mai pomenim niciodată că cineva ne taie gazul sau curentul electric, să nu fim şantajaţi politic de acei care ne vînd gaze sau electricitate cu arma energetică. La fel, pe banii europenilor ar trebui să eficientizăm, să modernizăm sistemul energetic al ţării. Bunăoară, Termocom-ul să nu mai aibă pierderi de aproape 25 procente, pe care tot noi le plătim din buzunarele noastre.

Banii de la Comisia Europeană ne vin în măsura în care reuşim să realizăm măsurile convenite în acest domeniu cu UE. Spre fericirea noastră, la acest compartiment al colaborării cu structura europeană nu avem restanţe, mergem înainte după cum a fost convenit cu donatorul extern. Motiv pentru Valeriu Lazăr, ministru al Economiei, să declare cu satisfacţie că sectorul energetic al ţării figurează printre primele domenii ale economiei noastre în care a fost aplicat Acquis-ul comunitar, asumat de RM în momentul aderării la Tratatul Comunităţii Energetice în 2010.

Amintesc că Acquis-ul comunitar înseamnă ansamblul de măsuri convenite între Uniunea Europeană şi fiecare ţară candidată la aderare, care are ca scop stabilirea unei consultanţe speciale pentru ca acestea să adopte, cu costuri minime, regulile şi legile după care se conduce Uniunea Europeană. Drept urmare, ţara noastră a adoptat Strategia energetică pînă în 2030 care prevedea asigurarea securităţii energetice şi reducerea la minimum a importurilor de gaze, de curent electric pe seamă dezvoltării capacităţii noastre de producere şi de economisire a resurselor energetice.

Dar ce va avea cetăţeanul nostru din aceste zeci de milioane de euro oferite de europeni? Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei UE în RM, precizează că reformele din sectorul energetic pe banii Comisiei Europene va eficientiza întreaga economie, adică va creşte productivitatea muncii, se va îmbunătăţi calitatea mărfurilor noastre, acestea vor fi mai ieftine. Va contribui la folosirea mai largă a surselor locale, precum cele ce rezultă din activitatea agricolă, pentru producerea curentului electric sau încălzirea caselor. Astfel încît, subliniază dumnealui, locuitorii ţării noastre vor putea să aleagă din mai multe feluri de a se folosi de curent electric sau a-şi încălzi locuinţa cu cheltuieli mai mici.

Am spus deja că cele 11,6 milioane euro oferite de Comisia Europeană reprezintă a două tranşă. Dar pe ce au fost cheltuite cele 13 milioane de euro acordate de europeni încă acum doi ani? În afară de faptul că a fost adoptată Strategia Energetică a ţări pînă în 2030, Ministerul Economiei mai spune că s-a făcut un plan de acţiuni pentru a creşte eficienţa energetică, iar acum se află în derulare procesul de adoptare a unei legi şi a unui plan pentru promovarea energiei din surse regenerabile, adică cu folosirea posibilităţilor noastre.

Avem un Centru unic de informare pentru investitorii care vor să contribuie la eficientizarea sectorului energetic. La fel, a mai fost creată o instituţie şi anume Fondul pentru Eficienţă Energetică, care urmează să gestioneze banii publici, investiţi pentru eficienţa energetică a clădirilor. Drept rezultat, la momentul de faţă, a fost aprobată finanţarea a 41 de proiecte de reabilitare a spitalelor, a  instituţiilor de învăţămînt şi a altor clădiri din domeniul public, care vor necesita 130 milioane de lei, iar altele 80 urmează să fie aprobate pînă la finele acestui an.

Desigur, condiţia supremă a independenţei energetice în cazul oricărei ţări, care nu se poate asigura cu propriile resurse, precum RM, o reprezintă diversitatea furnizorilor. Adică, să poţi cumpăra gaze naturale, produse petroliere sau curent electric de la mai multe state producătoare, furnizoare, ca să poţi alege preţul, să poţi apela la producţia altuia în cazul în care unul îţi închide robinetul. La momentul de faţă, Republica Moldova este una dintre cele mai dependente state din punct de vedere energetic. Cumpărăm gazele doar dintr-o singură ţară, Rusia. Sîntem strîmtoraţi şi în ce priveşte aprovizionarea cu energie electrică.

Dependenţa de gazele ruseşti poate fi rezolvată odată cu punerea în funcţiune a gazoductului Iaşi-Ungheni. Cît priveşte diversificarea surselor de aprovizionare cu energie electrică, după spusele lui Valeriu Lazăr, se conturează perspective largi, reale, tot cu concursul UE, după ce acum două-trei săptămîni conferinţa ministerială a Tratatului Comunităţii Energetice, din care fac parte 8 ţări balcanice, RM şi Ucraina a adoptat un program de dezvoltare a infrastructurii energetice, alcătuit din 100 de proiecte care valorează 44,6 miliarde de euro, în mare parte finanţat de UE.

Ţara noastră, potrivit  ministrului Economiei, ţine să se implice cu 3 proiecte. Se are în vedere construcţia a două linii de înaltă tensiune: Bălţi-Suceava şi Străşeni-Ungheni-Iaşi. Iar Moldova Gaz a venit cu proiectul construcţiei unui depozit subteran de gaze la Cazaclia. Toate aceste 3 proiecte, precizează Lazăr, figurează pe lista priorităţilor programului adoptat de statele Tratatului Comunităţii Energetice şi deci şansele noastre de a fi independenţi energetic sînt foarte mari.

Vlad LOGHIN