Leszek Balcerowicz este un renumit economist şi politician, fiind considerat arhitectul reformelor iniţiate în Polonia în 1989, după căderea comunismului. Avînd realizări remarcabile, el a fost o figură dominantă în dezvoltarea ţării şi în strategia economică a Poloniei în perioada 1989-2007. Ca vicepremier, Balcerowicz a contribuit la transformarea istorică a Poloniei prin trecerea de la economia centralizată la o economie de piaţă, îmbinînd vastele sale cunoştinţe în economie şi ştiinţe sociale cu valorile filozofiei morale şi politice. Prezentăm interviul pe care Leszek Balcerowicz l-a acordat Agenţiei de presă MEDIAFAX:

Reporter: Ce ar trebui să înveţe Europa din conflictul Ucraina-Rusia?

Leszek Balcerowicz: Aceasta nu este doar o problemă a Ucrainei, ci este una europeană, dacă nu chiar globală, deoarece cred că pentru prima dată de cînd Saddam Hussein a invadat Kuweitul, avem de-a face cu o invazie a unei ţări asupra alteia, cu încălcarea tuturor tratatelor. Dacă acest incident va fi perceput drept benefic de către agresori - adică Putin şi aliaţii săi - atunci cred că lumea va fi mult mai puţin sigură, iar garanţiile oferite de Occident vor fi lipsite de valoare.

Aşa că aceasta este o problemă globală şi nu este doar în interesul Ucrainei şi al Europei de Est, dar cred că este şi în interesul Occidentului să ia măsuri astfel încît acest incident să nu fie perceput ca fiind benefic agresorului.

Reporter: Această criză ar putea genera o nouă criză economică mondială?

Leszek Balcerowicz: Nu poţi preveni riscurile într-o astfel de situaţie şi consider că riscul major ar fi să pretindem că nu s-a întîmplat nimic şi să nu reacţionăm cu măsuri care să-l descurajeze pe Putin. Dacă luăm aceste măsuri, atunci există riscul unor anumite reacţii din partea Rusiei, iar acesta este un risc real, dar cred că este un risc mult mai mic decît acela de a ignora pericolul demersului lui Putin. Dacă vrei să întăreşti economia în perioade dificile, atunci accelerează reformele. Şi fiecare ţară necesită anumite reforme. Este valabil pentru Polonia, este valabil pentru România, este valabil pentru Franţa, este valabil pentru Statele Unite etc.

Reporter: Deci cea mai bună reacţie ar fi...

Leszek Balcerowicz: Cea mai bună reacţie ar fi să nu ignorăm ameninţarea. Şi dacă ne temem de riposta economică a Rusiei, atunci să ne îmbunătăţim politicile economice, pentru a întări economia. După cum am spus, fiecare ţară are de făcut anumiţi paşi. Şi, de asemenea, ceea ce este foarte important, este întărirea unităţii Occidentului – aceasta înseamnă Alianţa Transatlantică între SUA şi UE. Cred că ar trebui accelerate măsurile pentru crearea Alianţei economice transatlantice. O lecţie din ceea ce Putin a făcut este că Europa are mare nevoie de o politică energetică mai bine coordonată.

Reporter: Consideraţi că sancţiunile economice împotriva Rusiei sînt o opţiune corectă sau ar putea avea efect de bumerang?

Leszek Balcerowicz: Absenţa sancţiunilor economice sau a sancţiunilor economice serioase ar fi mult mai periculoasă decît aplicarea unor sancţiuni economice dure. Trebuie întotdeauna analizate opţiunile şi riscurile. Repet: Nu ignoraţi această situaţie! Şi trebuie avut în vedere că Produsul Intern Brut cumulat al Occidentului - Europa şi Statele Unite - este de aproape 20 de ori mai mare decît al Rusiei. Rusia este o economie subdezvoltată, exporturile se bazează în proporţie de peste 70% pe materii prime, în special petrol şi gaze.

Reporter: Care credeţi că vor fi statele cele mai afectate de această situaţie?

Leszek Balcerowicz: Depinde de riposta Rusiei la măsurile dure din partea Occidentului. Amintiţi-vă că ei depind foarte mult de exporturile de petrol şi gaze şi că băncile lor sînt fragile!

Aşa că nu ştim ce vor face în replică la măsuri mai ferme din partea Occidentului. Oricum, în ceea ce priveşte riposta economică, opţiunile lor sînt limitate, pentru că ritmul de creştere economică e încetinit, PIB aproape stagnează, sectorul financiar este fragil, exporturile, aşa cum am spus, sînt reprezentate majoritar de materii prime, iar ei trebuie să exporte pentru a obţine bani.

Reporter: Ţări precum Polonia şi România s-ar putea trezi la mijloc, între Rusia şi statele occidentale.

Leszek Balcerowicz: Aici nu vorbim despre măsuri luate de unul sau mai multe state individual, ci despre măsuri luate de UE, în ansamblu, şi, chiar mai mult, de întreg Occidentul. Rolul nostru va fi atunci să acţionăm în cadrul acestor structuri pentru a încerca să obţinem răspunsuri decisive. Cred că liderii polonezi deja au făcut asta. Nu pot comenta în ceea ce priveşte România pentru că nu deţin suficiente informaţii.

Reporter: Unele ţări sînt extrem de dependente de gazul rusesc şi s-ar putea afla într-o situaţie dificilă.

Leszek Balcerowicz: Este adevărat, dar, repet, aceasta este o decizie strategică, ce implică anumite riscuri, iar eu sînt profund convins că riscul de a nu da o replică dură agresiunii ruse este, pe un termen ceva mai lung, mai mare decat acela de a riposta.

Mai mult, ca membru al UE, beneficiezi de protecţie. Nu completă, dar dacă Rusia încearcă să agreseze anumite ţări, riposta va veni din partea Uniunii Europene ca întreg, nu doar izolat din partea statelor care sînt afectate.

Societatea civilă să monitorizeze guvernele. Politicienii nu trebuie lăsaţi de capul lor

Reporter: Aţi vorbit despre reforme şi despre necesitatea lor. Ce au învăţat statele din Est din criza economică izbucnită cu şase ani în urmă şi ce ar mai avea de învăţat?

Leszek Balcerowicz: Situaţia statelor respective în UE a fost diferită, în funcţie de politicile lor anterioare. Dacă ne uităm la zona euro, vedem că ţări precum Germania şi Austria nu au avut foarte mult de suferit, comparativ cu Grecia sau Spania. Care este explicaţia acestor diferenţe? În mare măsură, politicile diferite: în Grecia, cheltuiau, şi cheltuiau şi cheltuiau cu preţul creşterii datoriei publice şi în final au plătit preţul. Germania a beneficiat de pe urma reformelor făcute de Schroder cu zece ani în urmă, astfel încît cred că lecţia principală este aceea că politicile greşite sînt sancţionate, mai devreme sau mai tîrziu, inclusiv în zona euro. Cea mai bună protecţie este să ai politici bune. Pentru o politică bună într-o democraţie este necesară monitorizarea constantă a guvernului de către oameni care cred în ideile de libertate şi menţinerea sub control a acţiunilor guvernamentale. Astfel, societatea civilă este crucială pentru a preveni politicile greşite. Politicienii nu trebuie lăsaţi de capul lor.

Reporter: Credeţi că toate statele est-europene au învăţat asta?

Leszek Balcerowicz: Guvernele şi politicienii sînt întotdeauna sub presiunea diferitelor grupuri de interese care solicită cheltuieli mai mari sau mai multe reglementări şi sînt active peste tot, nu doar în Europa Centrală şi de Est. Dacă aceste grupuri de presiune au o influenţă exagerată, atunci guvernele introduc politici greşite. Care este soluţia? Soluţia este construirea unei contraponderi la nivelul societăţii civile.

Reporter: Statele est-europene ar trebui să grăbească aderarea la zona euro sau ar trebui să mai aştepte cîţiva ani?

Leszek Balcerowicz: Ar trebui să se grăbească să finalizeze reformele, pentru că dacă intră în zona euro fără prea multă reformă, vor sfîrşi ca Grecia. Aşa că ce trebuie să învăţăm – permiteţi-mi să repet – este că politicile greşite sînt greşite pe termen lung, pentru că sfîrşeşti prin stagnare economică precum Italia, sau în criză precum Grecia şi a avea politici bune este cea mai bună protecţie, dar politicile bune în democraţie necesită o societate civilă care să monitorizeze clasa politică. Şi de aceea doar cîteva ţări au succes în mod constant.

Reporter: Dar zona euro are propriile probleme, aşa cum aţi menţionat, cum ar fi situaţia din Grecia.

Leszek Balcerowicz: Sînt probleme în unele state din zona euro. După cum există probleme şi în state din afara zonei euro. De exemplu, Marea Britanie a cunoscut boom economic şi a avut o recesiune profundă pentru că a permis dezvoltarea bulei speculative în ceea ce priveşte creditarea şi deficitul fiscal. Nu zona euro este cea care poate fi blamată direct pentru politicile greşite din Grecia.

Reporter: Credeţi în euro? Ce îmbunătăţiri ar trebui să aducă uniunea monetară?

Leszek Balcerowicz: Permiteţi-mi să repet că a avea euro nu garantează succesul economic. A avea euro ajută ţările puternice, în sensul că sînt reformate, dar a avea euro pe fondul unor politici greşite poate aduce unele beneficii pe termen scurt şi probleme pe termen lung. Astfel încît nu există garanţii europene pentru politici naţionale bune. Trebuie să vă faceţi treaba, fiecare ţară trebuie să-şi facă treaba.

Reporter: Ar trebui Uniunea să înăsprească sau să relaxeze unele politici în privinţa euro?

Leszek Balcerowicz: Acum vorbiţi despre Banca Centrală Europeană, singura instutţie europeană care se ocupă cu politicile zonei euro. Nu cred că imitarea sau copierea politicilor Fed este o soluţie bună pe termen lung. Nu cred că cineva poate rezolva probleme structurale cu bani cîştigaţi uşor; poţi amîna problemele, dar nu le rezolvi, ci le faci mult mai complicate.

Reporter: Ar trebuie înăsprite criteriile pentru aderarea la zona euro după problemele din Grecia?

Leszek Balcerowicz: După cum ştiţi, Grecia a fost admisă din raţiuni politice. Astfel, raţiunile politice nu ar trebui să prevaleze asupra raţiunilor economice. Dacă ţările îndeplinesc criterii economice convingătoare şi vor să adere la zona euro, nu ar trebui oprite. Estonia şi Letonia au aderat de curînd pentru că au aplicat politici bune.

Bogdan NEAGU,
Mediafax