JOS LABELE DE PE REPUBLICA MOLDOVA!

Tomac, unionismul „românesc” sub acoperire

Nu-i neapărat pentru orice analist să fie cine ştie ce vizionar ca să înţeleagă că politicianul Eugen Tomac va exista atîta timp cît va fi activ Traian Băsescu. El este o creaţie exclusivă a neobositului ex-preşedinte român, care l-a lansat în politică printr-o strategie gîndită şi aplicată exclusiv propriilor sale interese. În primul rînd este vorba despre dimensiunea electoratului din Republica Moldova. Tomac are o biografie relativ activă, cu variate reuşite, dar ca politician „a fost programat” de către Băsescu la fel cum îţi programezi un instrument casnic din bucătărie. În prelungirea intereselor politice ale părintelui său spiritual şi politic Băsescu, Tomac este un propagandist foarte activ al unirii Republicii Moldova cu România. Dar de aici se ridică şi multiple semne de întrebare!

Eugen Tomac s-a născut în localitatea ucraineană Babele, Sudul Basarabiei, pe vremea URSS, în anul 1981. A venit în România, în calitate de cetăţean al Ucrainei, la vîrsta de 17 ani, prin programul de burse oferit de Guvernul României etnicilor din jurul granițelor. Politic, a fost racolat de Băsescu care şi l-a făcut consilier prezidenţial, l-a propulsat după aceea în Parlamentul României, l-a făcut preşedintele Partidului Mişcarea Populară, tot o creaţie a lui Băsescu, iar actualmente, ca exponenţi ai acestei formaţiuni politice, el şi Băsescu au devenit europarlamentari la limită. Au reuşit să intre în Parlamentul European doar datorită votului celor circa 11 mii de moldoveni cu cetăţenie română. Aceste voturi au fost atrase de Băsescu, nu de către Tomac, care este doar un „pretext politic”, o punte artificial creată între Băsescu şi cei pe care el îi numeşte basarabeni.

Cine-l urmăreşte pe politicianul Tomac, constată la el o susţinută isterie politică în favoarea unirii Republicii Moldova cu România. Vrea să se creadă că el pentru asta s-a născut, că acesta este ţelul şi menirea vieţii lui. De aici pleacă şi minciuna, populismul şi manipularea. În mod natural, ţinînd seamă de originile lui, nu Republica Moldova ar trebui să fie ţara-ţintă a unionismului său, ci problemele cu care se confruntă oamenii din regiunile româneşti şi moldoveneşti din ţara lui natală, Ucraina. Totuşi Republica Moldova este o ţară recunoscută internaţional, este membră a ONU, a Consiliului Europei şi a celor mai importante organizaţii internaţionale. Din această perspectivă, Republica Moldova nu are cum să fie un „experiment unionist” pentru orice aventurier politic!

Ca politician pripăşit în România şi care a beneficiat şi profită pe mai departe de un statut important, dacă ar fi şi responsabil cu adevărat şi realist, nu Republica Moldova ar trebui să fie preocuparea lui majoră. Ţinta lui politică, aşa cum sugeram mai devreme, ar trebui să fie Bucovina de Nord şi Basarabia de Sud, ţinuturi care nu au aparţinut Ucrainei niciodată pînă cînd URSS „le-a cedat” fostei republici unionale ucrainene, potrivit adevărului istoric.

Dacă Tomac ar fi un adevărat bărbat politic, nu o clonă politică de unică folosinţă pentru Băsescu, dacă şi-ar iubi cu adevărat baştina basarabeană din Ucraina, toate preocupările lui majore zilnice, toate discursurile lui politice din Parlamentul României şi acum din Parlamentul European ar trebui să fie axate pe nerespectarea drepturilor elementare ale minorităţilor din Ucraina care se autoidentifică fie români, fie moldoveni. Aici ar avea multe de învăţat din ofensiva politică dură a ungurilor cînd e vorba de minorităţile lor din alte ţări, nicidecum din ofensiva lui Băsescu împotriva Republicii Moldova în scop strict electoral şi de supravieţuire politică pe orice căi.

Permanent, acum şi de la tribuna Parlamentului Europei, Tomac ar trebui să vorbească despre asimilarea agresivă a minorităţilor moldoveneşti şi româneşti din ţinuturile amintite de către autorităţile ucrainene, despre permanenta îngrădire a dreptului de a studia în limba maternă, despre interdicţia etnicilor din aceste regiuni de a avea dreptul la paşaport românesc ori moldovenesc, în funcţie de opţiuni, şi despre numeroase alte oprelişti la care sînt supuşi acei oameni din stirpea cărora se trage şi Tomac.

Nimic din toate aceste lucruri nu şi-a asumat Tomac şi nici nu-şi va asuma pe mai departe. Nefăcînd-o, continuînd să privească spre Republica Moldova acaparator, aşa cum îi porunceşte părintele lui politic aventurier, Băsescu, ne dă certitudinea că şi el este un aventurier politic sub acoperire cu unionismul românesc, determinîndu-ne să-i spunem: „Jos labele de pe Republica Moldova!”

Mihai CONŢIU

01.03.24 - 00:52
01.03.24 - 13:17
01.03.24 - 13:18
01.03.24 - 13:20
01.03.24 - 13:19
05.03.24 - 18:52
06.03.24 - 00:34
01.03.24 - 00:46
07.03.24 - 00:42
05.03.24 - 01:06
08.03.24 - 20:46
08.03.24 - 12:11
09.03.24 - 11:41
09.03.24 - 11:42
01.03.24 - 00:40