Hamas, organizaţie implicată din nou în lupte violente cu Israelul, conduce Fîşia Gaza din 2007, dar istoria grupării este mai veche şi profund legată de eşecurile acordurilor dintre Israel şi palestinieni, scrie Adevărul.ro. Hamas (acronimul în arabă pentru Mişcarea de Rezistenţă Islamică) este cea mai mare organizaţie islamistă palestiniană. Fondată în 1987, în timpul primei intifade palestiniene împotriva ocupării Cisiordaniei şi a Fîşiei Gaza de către Israel, Hamas s-a opus de la început eforturilor Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, entitatea fondată de Yasser Arafat, şi nu a recunoscut niciodată dreptul statului israelian de a exista.

În 1993, cînd Arafat a încheiat pacea cu Israelul în contextul Acordurilor de la Oslo, punînd capăt primei intifade, Hamas a condamnat mişcarea. Iniţial o organizaţie strict militară, Hamas şi-a dezvoltat rapid o ramură care urmărit oferirea de diferite beneficii sociale palestinienilor, iar din 2005, cînd Israelul s-a retras din Gaza, a jucat un rol politic important.   

De atunci şi pînă la izbucnirea violenţelor curente din Fîşia Gaza, Hamasul şi Israelul s-au confruntat în trei războaie (2008/2009; 2012; 2014). Puternic afectată militar de fiecare dată în urma luptelor, organizaţia nu a fost lovită fatal niciodată.  

Majoritatea Guvernelor occidentale, inclusiv Uniunea Europeană şi Statele Unite, au clasificat Hamasul drept o organizaţie teroristă. Norvegia şi Elveţia sunt, însă, două excepţii notabile de state care au păstrat o poziţie neutră şi au păstrat legăturile diplomatice cu Hamas.   

O istorie sîngeroasă

Chiar dacă a fost fondată oficial în 1987, organizaţia a căpătat un rol proeminent după începerea procesului de pace dintre Israel şi Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei la începutul anilor 1990. Atacată atît de Israel, cît şi de Autoritatea Palestiniană (principala entitate guvernamentală a palestinienilor), Hamas a descoperit o armă eficientă pentru a contracara procesul de pace: atacurile sinucigaşe.  

După ce, în Decembrie 1995, Israelul l-a asasinat pe principalul pirotehnist al organizaţiei, militanţii Hamas au răspuns cu un val de atacuri cu bombă în diferite autobuze la începutul anului următor, omorînd aproape 60 de israelieni. Atacurile au jucat un rol crucial în oprirea procesului de pace de către partea israeliană şi în ajungerea la putere în 1996 a lui Benjamin Netanyahu, opozant al acordurilor de la Oslo.  

După eşecul summitului de la Camp David din 2000 şi începutul celei de-a două intifade, Hamas a început să aibă o putere tot mai relevantă în contextul militar şi politic din regiune. Corupţia Autorităţii Palestiniene, entitate dominată de partidul Fatah, a ajutat mult, Hamas organizînd clinici şi şcoli pentru palestinieni abandonaţi de autoritatea guvernamentală.  

În Martie şi Aprilie 2004, liderul spiritual al Hamas, Sheikh Ahmed Yassin, şi succesorul acestuia, Abdul Aziz al-Rantissi, au fost asasinaţi în timpul atacurilor Israelului în Gaza. În Noiembrie 2004, Yasser Arafat a murit, iar Mahmoud Abbas a devenit conducătorul Autorităţii Palestiniene.

Hamas va cîştiga alegerile legislative din 2006, iar din 2007 va deveni singura putere din Fîşia Gaza, după ce a reuşit să îndepărteze de la putere partidul Fatah a lui Abbas. De atunci, Cisiordania e controlată de Fatah, iar Gaza a rămas sub controlul Hamas.

Carta din 1988

Carta Hamas, documentul fundamental al organizaţiei, defineşte Palestina istorică – inclusiv Israelul contemporan – drept pămînt islamic şi exclude orice acord de pace permanent cu Israelul. În 2017, Hamas a prezentat un nou document politic care mai relaxează unele poziţii şi foloseşte un limbaj mai atent.

Fără să recunoască Israelul, Hamas a acceptat prin documentul din 2017 formarea unui stat palestinian temporar în Gaza, Cisiordania şi Ierusalimul de Est.   Documentul accentuează că lupta Hamas nu este purtată cu evreii ca atare, ci cu „ocupanţii sionişti”. Guvernul israelian a catalogat declaraţia din 2017 a Hamas drept „o tentativă de a păcăli lumea”.

Cine sprijină Hamasul

Principalul aliat şi sponsor al Hamas este Qatarul. De altfel, emirul qatarez Hamad bin Khalifa al-Thani a fost primul lider de stat care a vizitat Guvernul Hamas în 2012. Pînă acum, conform Deutsche Welle, Qatarul a finanţat cu cel puţin 1,5 miliarde euro organizaţia din Fîşia Gaza.  

Organizaţia este sprijinită şi de Turcia. În cadrul unor discuţii purtate chiar înainte de izbucnirea noului episod violent de lupte între Hamas şi Israel, Preşedintele turc Recep Erdogan şi-a declarat sprijinul pentru Ismal Haniyeh, liderul Hamas.  

Pe lîngă aceste două state, Iranul a furnizat de-a lungul timpului un număr important din armele care compun arsenalul Hamas, iar Teheranul a reiterat recent sprijinul acordat organizaţiei în lupta împotriva Israelului.