Fabricaţi, în zilele noastre, din plastic, metal, sidef, os sau lemn, de formă în general rotundă şi plată, avînd variate mărimi şi culori, nasturii sînt folosiţi fie ca închizătoare (trecuţi printr-un material, o buclă sau o butonieră), fie în scop ornamental (aplicaţi pe articole de vestimentaţie, pe portofele, genţi etc.). Primii nasturi au fost confecţionaţi din cochilii de moluşte. Pe Valea Indului s-au descoperit nasturi şi obiecte ce se asemănau cu nasturii, folosite mai mult ca ornamente sau sigilii decît ca închizătoare, datînd din anii 2800 - 2600 î.Hr. Unii nasturi erau ciopliţi în forme geometrice şi aveau găuri perforate pentru a-i putea ataşa la haine cu ajutorul aţei. Astfel de obiecte s-au găsit şi în situri arheologice din China din anii 2000 - 1500 î.Hr., precum şi în Roma Antică.

Ian McNeil susţine, într-o Enciclopedie a istoriei tehnologiei, că nasturele a fost inventat, de fapt, ca ornament, mai degrabă decît ca închizătoare. Primul nasture descoperit a fost la Mohenjo-daro, în Valea Indului, acesta fiind confecţionat dintr-o scoică rotunjită şi datînd de peste 5000 ani. Cei mai timpurii nasturi funcţionali au fost găsiţi în mormintele triburilor cuceritoare maghiare de la sfîrşitul secolului al IX-lea. Nasturi funcţionali cu butoniere pentru prinderea sau închiderea hainelor au apărut, la început, în Germania secolului al XIII-lea. În secolele XIII-XIV popularitatea nasturilor a crescut foarte repede în Europa.

Poate te-ai întrebat vreodată de ce nasturii sînt în partea dreaptă la hainele bărbaţilor şi în stînga la hainele femeilor. Cînd au fost inventaţi nasturii, doar cei foarte bogaţi şi-i permiteau. Au fost inventaţi atunci nasturii pe partea dreaptă, pentru că majoritatea oamenilor erau dreptaci şi era mai simplu să împingi un nasture din dreapta spre stîngă. În schimb, la femei au fost puşi nasturii invers, pentru că pe femei de obicei le îmbrăcau servitoarele şi trebuia să le fie lor mai uşor să le îmbrace. Asta aşa, ca să ştiţi!