INTERVIU (1). LAURA CODRUTA KOVESI: „IN FIECARE ZI SINTEM INTREBATI: «ASTAZI NU MAI ARESTATI PE NIMENI?»”

Serial anticorupţia (15)

Autor: Mihai Voinea

Pînă acum v-am oferit un serial preluat din ziarul „Adevărul.ro“ despre fenomenul luptei anticorupţie din România. După interviurile cu Ioan Amarie (procuror-şef al PNA între 2002 şi 2005) şi Daniel Morar (procuror-şef al DNA între 2005 şi 2012), vă prezentăm astăzi poziţia Laurei Codruţa Kovesi, cea care conduce în prezent Direcţia Naţională Anticorupţie. Interviul a fost realizat înainte ca DNA să anunţe începerea urmăririi penale în cazul premierului Victor Ponta. Kovesi vorbeşte despre controversele apărute în mandatul său: binomul SRI-DNA, justiţia televizată, valul de arestări preventive şi presiunile la care sînt supuşi procurorii.

„Biografie: Laura Codruţa Kovesi are 42 de ani şi conduce Direcţia Naţională Anticorupţie din mai 2013. Anterior, a fost timp de şase ani procuror general al României (2006-2012). A venit la Bucureşti de la Parchetul de pe lîngă Tribunalul Sibiu, unde a intrat în 1995, după terminarea facultăţii, şi a fost şefa Biroului de Combatere a Corupţiei şi Criminalităţii Organizate (2000-2004), a Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică (2004) şi a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (2004-2006). După expirarea mandatului de la Parchetul General a fost numită de Guvern Înalt reprezentant al Ministerului Justiţiei pentru relaţia cu Comisia Europeană.”

- "Adevărul": În 2013, cînd aţi fost numită procuror-şef al DNA, percepţia publică a fost că vă doreau mai mult cancelariile occidentale decît politicienii din România. V-aţi lămurit pînă la urmă cine a venit cu propunerea Laura Codruţa Kovesi la DNA?

- Laura Codruţa Kovesi: Nu, nu m-am lămurit. Citeam şi eu în presă: ba eram propusă, ba nu eram propusă. După ce s-a formulat propunerea la Consiliul Superior al Magistraturii, am fost sunată de un consilier al premierului care m-a întrebat dacă îmi exprim consimţămîntul. N-am întrebat niciodată care au fost circumstanţele numirii mele, nu cunosc dacă a fost dorinţa ambasadorilor, a premierului sau a preşedintelui. Cred că experienţa profesională şi rezultatele m-au recomandat pentru această funcţie.

- Un om politic anchetat de DNA, Elena Udrea, a declarat că a negociat numirea dumneavoastră cu premierul Victor Ponta.

- Aceste dispute legate de cine m-a numit şi cum m-a numit m-au lăsat indiferentă. Niciodată nu o să încerc să aflu cum am fost numită, cine a stat la baza acestei propuneri, cum sau de ce a făcut-o.

- DNA a devenit o instituţie tot mai populară. Vă ajută sau vă încurcă această popularitate?

- E o recunoaştere a activităţii pe care o desfăşurăm în ultimii doi ani, de cînd conduc această instituţie. La momentul preluării mandatului de procuror-şef al DNA, încrederea în instituţie era undeva la 40%, iar în prezent a depăşit 61%. Cred că s-a ajuns la această popularitate doar datorită faptului că procurorii din DNA şi-au făcut treaba. Sigur că ea creează în acelaşi timp şi o presiune pentru că de foarte multe ori primim oameni care spun „DNA-ul este singura mea şansă”, dar vin cu probleme care nu sînt de competenţa instituţiei. Spre exemplu, vin şi spun: „Copilul meu a fost omorît, vreau să verificaţi voi ce s-a întîmplat”. Sînt şi sesizări, haideţi să le spunem interesante, persoane care spun: „Sînt vizitat de extratereştri, vă rog să vină DNA”. Faptul că există aşteptări, chiar şi acolo unde nu avem competenţă, poate crea o presiune. Există şi o presiune din partea mass-media, în fiecare zi sîntem întrebaţi: „Aa, păi astăzi nu arestaţi pe nimeni? Chiar aşa, DNA nu mai lucrează?”. Dacă DNA nu are o acţiune timp de trei zile, se creează percepţia că nu mai lucrează.

- Daniel Morar face o observaţie. Aceea că „rezultatele finale ale muncii actualei echipe ale DNA nu se văd acum, ci în cîţiva ani” şi că ceea ce se vede acum în instanţe „e rezultatul muncii celor din echipa precedentă”.

- Domnul Morar a condus instituţia aproape opt ani, nu cred că cineva îi poate contesta meritele. Condamnările din dosarele deschise în mandatul său s-au suprapus pe investigaţii importante deschise acum şi asta a dus la o creştere a credibilităţii DNA. DNA nu este un om, este o instituţie. Lucrurile bune făcute anterior sînt continuate şi nu cred că trebuie să facem o departajare de genul cum a fost DNA pe vremea lui Morar şi cum este DNA pe vremea lui Kovesi. Domnul Morar şi echipa pe care a condus-o au avut rezultate foarte bune, au traversat o perioadă extrem de delicată şi au fost ajutaţi de procurorul general de la acea vreme (n.r. – procurorul general al României a fost, între 2006 şi 2012, chiar Laura Codruţa Kovesi). Poate părea neimportant, dar nu poţi să rupi activitatea DNA şi să spui DNA a acţionat singur, a fost un satelit al Ministerului Public şi procurorul general nu a ajutat cu nimic. Au fost momente esenţiale în care procurorul general a intervenit.

"Daţi-ne suficiente resurse şi vă promit că nu mai apelăm la SRI"

- O diferenţă de opinie apare şi în ceea ce priveşte relaţia cu SRI. Daniel Morar spune că în vremea cînd a condus DNA nu pomenea în comunicate despre sprijinul acordat de SRI pentru că intră în obligaţiile legale ale serviciului să informeze procurorii dacă există indicii de corupţie. Dumneavoastră de ce o faceţi?

- Faptul că DNA nu lucrează singură în anchetele penale şi faptul că în comunicatele de presă recunoaştem meritele unor instituţii care ne-au ajutat în activităţile noastre nu cred că este o problemă care să ţină de modul în care a fost gestionat un dosar. În majoritatea comunicatelor de presă sînt nominalizate Serviciul Român de Informaţii, Jandarmeria Română, ANAF, ANI, toate instituţiile care au sprijinit procurorii. Este, de fapt, un comunicat de presă în care noi arătăm ce am făcut şi încercăm să mulţumim partenerilor instituţionali pentru sprijinul care ni s-a acordat. Aceasta este o chestiune care ţine strict de politica de comunicare publică. Referitor la relaţia cu Serviciul Român de Informaţii, m-aş raporta la statistică. În anii anteriori, foarte multe dintre dosare se deschideau ca urmare a unor sesizări venite de la SRI. În prezent, peste 90 % din dosarele deschise la DNA sînt dosare deschise ca urmare a unor sesizări venite de la persoane fizice, persoane juridice sau instituţii publice, altele decît serviciile de informaţii. Deci numărul dosarelor deschise pe baza sesizărilor venite de la SRI este mult mai mic decît în anii anteriori. Pentru că oamenii au început să aibă încredere în DNA, au început să facă denunţuri şi sesizări. Cel puţin din punct de vedere statistic, constatăm că SRI are un rol mai mic în a determina deschiderea unor anchete penale.

- Şi atunci de ce trebuie menţionat atît de des?

- Faptul că într-un comunicat de presă scriem că SRI a sprijinit nu înseamnă că dosarul a fost deschis ca urmare a unei sesizări SRI. Poate însemna că SRI ne-a ajutat să facem un filaj, transcrierea unor convorbiri sau alte activităţi pe care noi nu le putem realiza. Nu înseamnă că SRI a lucrat în dosar. În momentul în care ei ne trimit o sesizare şi noi deschidem un dosar, activitatea SRI s-a oprit. Nu participă la audieri, nu administrează probe, nu fac nimic. Simplul fapt că dintr-o eleganţă instituţională recunoaştem meritele instituţiilor care ne-au ajutat, nu înseamnă că aceste instituţii ne ghidează sau ne conduc activitatea. 5% din dosarele deschise în DNA anul trecut sînt pe baza unor sesizări venite de la serviciile de informaţii sau sesizări din presă. 5%.

- Ce părere aveţi, atunci, de afirmaţia publică a lui Dumitru Dumbravă, şeful Direcţiei Juridice din SRI, care a spus că Serviciul Român de Informaţii urmăreşte dosarele pînă la capăt? Aveţi cunoştinţă de aşa ceva?

- Nu, chiar nu mă interesează ce face SRI-ul în activitate. Nu ştiu ce se înţelege prin „urmăresc dosarele”. Şi jurnaliştii urmăresc dosarele. Ce pot să spun este următorul lucru: colaborarea noastră cu Serviciul Român de Informaţii este strict instituţională. Ei ne trimit sesizările, noi facem anchetă. Nu o să vedeţi nici un ofiţer de informaţii care audiază oameni, care administrează probe sau îi spune unui procuror ce să facă. Pe de altă parte, mie nu-mi este ruşine să colaborez cu o instituţie care este obligată prin lege să-mi trimită sesizări despre fapte de corupţie. Mi-ar fi ruşine să colaborez cu infractorii, cu politicienii corupţi, dar nu cu o instituţie a statului.

- Vă deranjează faptul că a apărut în spaţiul public expresia „binomul SRI-DNA”?

- Nu mă deranjează. Noi, de exemplu, nu avem propriul serviciu pentru a face filaje. Avem nevoie. La cine să apelăm? Văd că o parte din cei care critică această colaborare cu SRI sînt în Executiv. OK, daţi-ne mîine suficiente resurse să putem să facem filaj şi interceptări şi vă promit că nu mai apelăm la SRI, o să primim doar sesizări. Sigur, sînt foarte mulţi care şi-ar dori ca doamna Kovesi şi DNA să fie certaţi cu toată lumea, nimeni să nu mai ajute DNA-ul şi să nu mai avem rezultate.

- Tot mai des este totuşi reclamată public o sporire de putere a SRI. Aţi simţit asta?

- Ceea ce este interesant şi mi-am amintit acum: domnul Daniel Morar a făcut o conferinţă de presă, la începutul mandatului său, în care a criticat SRI că nu-i trimite informaţii. Şi acum, cînd oamenii îşi fac treaba, venim şi-i criticăm că îşi fac treaba. Noi avem o relaţie instituţională cu SRI. În momentul în care se deschide dosarul penal treaba lor s-a terminat. E posibil ca procurorul, printr-o adresă, să întrebe dacă mai au date şi informaţii noi. Spre exemplu dacă sesizarea vine în luna mai şi procurorul deschide dosarul în iunie, e posibil să întrebe dacă din mai pînă în iunie au mai apărut informaţii noi.

- Consiliul Superior al Magistraturii a cerut CSAT să verifice dacă există procurori care sînt şi ofiţeri acoperiţi. Luaţi în calcul ideea de a cere şi verificarea procurorilor din DNA?

- În fiecare an, în luna mai, nu doar procurorii din DNA, ci toţi magistraţii din România dau declaraţii pe propria răspundere în care spun dacă sînt sau nu ofiţeri acoperiţi.

- Dar nu şi dacă au fost.

- Au dat, la momentul la care au fost numiţi, declaraţii de acest fel. În plus, legea interzice să ai ofiţeri acoperiţi între magistraţi. Dacă cineva din SRI îşi asumă această responsabilitate de a încerca să recruteze un magistrate, încalcă legea. Nu ştiu de ce ar avea nevoie un serviciu de informaţii de acoperiţi în DNA pentru că noi, în momentul în care deschidem o investigaţie, facem comunicate de presă. Dacă am avea ofiţeri acoperiţi, n-ar mai fi nevoie să avem relaţii instituţionale. Nu am nici o problemă să se verifice acest lucru, dar atribuţia de a verifica nu îmi revine mie ca procuror-şef al DNA.

- Mulţi se întreabă de ce un dosar apare în 2015 cu fapte din 2007, mergînd şi pe ideea că SRI poate să ţină nişte informaţii şi să le dea către DNA atunci cînd îi convine.

- V-aş contrazice cu date statistice. Foarte multe dintre dosarele finalizate în 2013 şi 2014 au fost sesizate de SRI din 2007, din 2008, din 2009. Am găsit dosare în DNA cu persoane extrem de importante şi care au criticat că, mă rog, de ce îi arestăm abia acum. Dar faptele erau sesizate din 2010. Şi în momentul în care am venit în DNA nu erau lucrate, erau doar constituite dosare penale şi nu se întîmpla nimic în ele. În plus, eu nu pot să comentez pentru că nu ştiu care erau priorităţile după care se soluţionau sau nu anumite dosare la vremea respectivă. Nu pot să spun că au fost dosare care au fost blocate în DNA sau ţinute la sertar intenţionat. Dar a fost un volum de dosare extrem de mare. E posibil ca un procuror care a avut o sută de dosare în lucru să nu fi considerat prioritare acele dosare şi atunci sigur că au soluţionat alte dosare care poate la vremea respectivă erau mai vechi. (va urma)

Socialmai mult
13.11.18 - 16:00
13.11.18 - 15:58
13.11.18 - 11:24
12.11.18 - 18:11
12.11.18 - 16:30
12.11.18 - 15:03
12.11.18 - 10:43
11.11.18 - 11:08
10.11.18 - 14:42
09.11.18 - 18:39
09.11.18 - 17:55
09.11.18 - 13:49
09.11.18 - 13:47
08.11.18 - 17:17
08.11.18 - 15:14
08.11.18 - 15:12
08.11.18 - 12:46
07.11.18 - 18:37
07.11.18 - 18:26
07.11.18 - 15:31