Internetul celor care urasc restul lumii: unde se ascund rasistii si nazistii zilelor noastre

Imaginaţi-vă un Facebook populat de rasişti, neonazişti şi militanţi pentru supremaţia albilor; într-un astfel de loc, nici chiar un eveniment natural, aşa cum a fost recenta eclipsă de soare, nu ar scăpa netaxat. După cum a scris unul dintre utilizatori: „soarele este acum negru, iar asta cere reparaţii!“. Vi se pare un scenariu improbabil? Faceţi atunci cunoştinţă cu internetul urii.

Reţeaua socială Gab.ai a pornit, în August 2016, cu trei luni înainte de alegerile din Statele Unite, iar momentul nu a fost ales întîmplător. Fondată în San Mateo, California, de un fost antreprenor pe nume Andrew Torba, care îl susţinea pe Donald Trump, reţeaua a fost iniţial gîndită pentru doar patru oameni. Torba, care la un anumit punct a fost dat afară de la acceleratorul Y Combinator pentru nerespectarea politicilor interne, a devenit frustrat de ceea ce descria drept „monopolul social al celor de stînga“; acest monopol ar fi decis care ştiri merită promovate şi ce poate fi definit ca hărţuire pe internet.

Un an mai tîrziu, reţeaua socială Gab.ai are peste 240.000 de utilizatori şi a strîns mai mult de 1 milion de dolari prin crowdfunding. Avînd ca logo faţa lui Pepe, broasca antropomorfică ce a devenit emblematică pentru mişcarea de extremă dreapta, Gab reprezintă un teren de joacă pentru nazişti, susţinători ai supremaţiei albilor, antifeminişti sau homofobi; chiar şi notificările folosesc un sunet produs parcă de o broască. Dacă o remarcă antisemită, rasistă sau sexistă nu e primul lucru cu care te întîlneşti pe Gab.ai, cu siguranţă va fi al doilea sau al treilea. E un spaţiu sigur pentru oamenii de care noi, ceilalţi, încercăm în mod constant să ne ferim, scriu cei de la Slate.com într-un amplu material dedicat fenomenului.

Incidentul Charlottesville

La jumătatea lunii August, oficialităţile statului Virginia au declarat ilegală demonstraţia naţionaliştilor albi Unite the Right (Uniţi dreapta), după ce în urma violenţelor din oraşul Charlottesville cel puţin două persoane au fost rănite. Ulterior, autorităţile din Charlottesville au declarat starea de urgenţă după ciocnirile violente dintre naţionalişti şi manifestanţii antirasism ce au avut loc în cadrul unui marş privind înlăturarea unui monument al unui general din Războiul Civil american din oraşul Charlottesville. O femeie de 32 de ani a murit în timpul evenimentelor violente, după ce un simpatizant naţionalist a intrat intenţionat cu maşina în mulţime, iar doi ofiţeri de poliţie au murit după ce elicopterul în care se aflau s-a prăbuşit la 11 kilometri de Charlottesville.

Extremiştii au iniţiat acest marş fiind nemulţumiţi de un plan ce priveşte înlăturarea unei statui a generalului Robert Lee din Charlottesville, cel care a fost comandantul forţelor pro-sclavie din Sudul american, în timpul Războiul Civil. Donald Trump a declarat că sunt de condamnat ambele tabere ale protestelor violente din Virginia, ce au lăsat în urmă un mort şi mai mulţi răniţi, afirmînd că s-a greşit de ambele părţi; declaraţia sa a stîrnit numeroase controverse, fiind acuzat atît de republicani cît şi de democraţi că favorizează grupuri ce ar trebui condamnate fără reţinere.

Pentru Trump, aceste lucruri nu reprezintă însă nimic nou: în timpul campaniei, el s-a delimitat greu de susţinerea primită din partea lui David Duke, fost lider al grupării Ku Klux Klan şi unul dintre cei mai vocali susţinători ai supremaţiei albilor. „Cred că s-a greşit de ambele părţi“, a afirmat Trump. „Cînd fac o declaraţie, îmi place să fiu corect. Vreau faptele. Evenimentele tocmai avuseseră loc“, a continuat preşedintele SUA, explicînd motivul pentru care a aşteptat două zile pentru a condamna violenţele rasiste din Virginia. „Am urmărit foarte atent evenimentele, mai atent decît mulţi oameni. Aveţi de o parte un grup agresiv şi, de cealaltă parte, tot un grup foarte violent. Nimeni nu a vrut să spună asta”, a continuat preşedintele american. „Cei care răspîndesc violenţele în numele bigotismului lovesc în inima Americii. Toţi cei care au acţionat în mod ilegal în Charlottesville şi care au comis violenţe rasiste vor fi traşi la răspundere“, a afirmat Donald Trump, la Casa Albă, citat de Associated Press. Pe 17 August, în săptămîna ce a urmat incidentelor de la Charlottesville, Virginia, Google a exclus Gab.ai de pe lista aplicaţiilor disponibile pe PlayStore.

Internetul urii

Gab.ai este însă doar unul dintre refugiile pe care americanii plini de ură le folosesc pentru a-şi împărtăşi crezurile. Aflîndu-se în pericol de a fi excluşi de pe internet, pe care îl folosiseră ani de zile pentru a se organiza, adepţii supremaţiei albilor şi neonaziştii se îndreaptă acum către dark web, acea parte a internetului pe care majoritatea dintre noi nu o putem accesa sau pur şi simplu nu vrem să o vedem. Limitarea accesului acestor grupuri nu a început însă după evenimentele din Charlottesville: companii precum Airbnb sau Facebook anulau deja evenimente ale unor utilizatori încă de la începutul anului. După ce imaginile din timpul marşului au devenit virale, tot mai multe companii au început să se dezică de mişcările de extremă dreapta.

Unul dintre cele mai elocvente exemple este cel al publicaţiei online Daily Stormer, ce promova supremaţia albilor şi care a fost închisă temporar pentru că GoDaddy, compania ce-i asigura hostingul online, i-a retras pur şi simplu dreptul de a folosi serviciile sale. Cei care conduc publicaţia au încercat să mute site-ul a doua zi pe serverele Google, însă la doar cîteva ore gigantul online a interzis afişarea Daily Stormer la căutări, punînd practic capăt existenţei acestei publicaţii pe internetul liber. Acelaşi lucru s-a întîmplat cîteva zile mai tîrziu şi în cazul Stormfront.org, cel mai vechi forum de discuţii al celor din grupurile extremiste. „Ajunge“, a fost reacţia celor de la Gab.ai; „acum e timpul ca patrioţii şi gînditorii liberi să se organizeze, să comunice într-un mod sigur şi să înceapă construcţia“ a fost mesajul transmis utilizatorilor reţelei, ce îndemna în continuare la realizarea unei infrastructuri alternative care să permită celor de extremă dreapta să comunice fără a risca să fie obstrucţionaţi de marile conglomerate capitaliste precum Facebook, Google sau Apple.

Gab.ai şi alţi simpatizanţi ai mişcărilor reprezentate de ură vor să îşi construiască propriul internet, unul al gîndirii negative. Prima problemă pe care o vor întîlni extremiştii este cea a fondurilor, pentru că realizarea unui internet alternativ nu va fi ieftină. Unii sunt însă optimişti din acest punct de vedere; Andrew Anglin, redactor la Daily Stormer, a declarat celor de la Mother Jones că majoritatea traficului de pe site-ul său vine din districtul Santa Clara, în inima zonei Silicon Valley: „Profilul extremistului este un bărbat de 28 de ani care lucrează în IT“, a spus acesta. Prin urmare, fondurile ar putea veni chiar de la angajaţi ai companiilor care luptă să limiteze efectele mişcărilor de extremă dreapta.

Profilul extremistului de dreapta

Utsav Sanduja, CEO-ul reţelei sociale Gab.ai, descrie Free Speech Tech Alliance – varianta de lucru pentru numele internetului alternativ – ca un grup de 100 şi ceva de ingineri din Silicon Valley care lucrează în spatele uşilor închise pentru a dezvolta infrastructura necesară. Scopul este de a avea propriile servere, asigurîndu-şi astfel stabilitate în ceea ce priveşte găzduirea site-urilor şi a forumurilor. Sanduja a vorbit chiar şi despre un YouTube alternativ, numit PewTube. Chiar dacă ar fi primit sute de cereri de înscriere pe reţea, el spune că limitează numărul celor pe care îi acceptă pentru a proteja identitatea membrilor. Dar un internet al urii nu se rezumă doar la Gab.ai. Pax Dickinson, fost CTO (chief technology officer) la Business Insider, a fost obligat să părăsească publicaţia după ce s-a descoperit că folosea un cont alternativ de Twitter plin cu glume rasiste; el a pus bazele platformei de crowdfunding Counter.fund, cu scopul de a strînge bani pentru „cauze de extremă dreapta“.

Alte exemple sunt Hatreon, un forum pentru neonazişti, sau Metapedia, un soi de Wikipedia destinat rasiştilor. O căutare mai aprofundată scoate la iveală chiar şi un site de matrimoniale pentru aceşti oameni, numit WASP.love, care invită membri să „păstreze moştenirea“ şi să „se multiplice“. Revenind la Dickinson, el încearcă în mod constant să atragă investitori în proiectele sale, deşi nu se arată foarte optimist: „Investitorii sar cu bani de fiecare dată cînd e vorba de un proiect cu înclinaţii de stînga, oricît de stupidă ar fi ideea în cauză“, s-a plîns el altor utilizatori de pe Gab.ai. Deşi cei de la Slate i-au cerut un punct de vedere vizavi de ideea unui internet al urii, el a refuzat să răspundă solicitării. Gab.ai se aseamănă cu Facebook dintr-un singur punct de vedere: creşte comunităţi. În acest caz e vorba de o comunitate care preferă să nu-şi arate faţa către restul lumii. Şi dacă pînă acum aceşti oameni se mulţumeau să comenteze online sau să aibă întîlniri secrete pentru a-şi spune nemulţumirile, Preşedinţia lui Donald Trump le-a permis să-şi transfere ura la nivelul străzii.

A fost un semnal de alarmă pentru companiile care conduc internetul – aşa cum sunt Google, Facebook sau GoDaddy – iar reacţia lor promptă a fost să interzică complet accesul extremiştilor. Aceştia vin însă cu argumentul discursului liber – unul garantat prin constituţia americană. La fel ca în majoritatea cazurilor, adevărul este undeva la mijloc; mesajele de ură nu trebuie promovate şi trebuie, în majoritatea cazurilor, limitate. Dacă este însă corect sau etic să faci acest lucru e o întrebare mult mai dificilă. Chiar dacă au fost împinşi spre alte canale, forţaţi să-şi caute alte locuri în care să dezbată ura lor faţă de restul lumii, extremiştii vor exista în continuare. Indiferent că vorbim de neonazişti, rasişti sau militanţi pentru supremaţia rasei albe. Pentru că aceste mişcări nu s-au născut odată cu internetul şi nici nu vor fi ucise de internet – indiferent care ar fi acesta. (Business Magazin)