Sistemul de justiţie în timpul comunismului era un domeniu al bărbaţilor, care făceau scut în jurul bărbaţilor din elita conducătoare. Acest lucru a început să se schimbe odată cu venirea democraţiei şi a capitalismului în anii «90, atunci cînd procurori şi judecători prost plătiţi de stat au renunţat la aceste slujbe pentru a deveni avocaţi şi oameni de afaceri, deschizîndu-se astfel uşile pentru femei în acest domeniu. Rezultatul - 60% dintre procurorii şi judecătorii actuali din România sînt femei, notează luni Associated Press, preluată de ABC News.

Majoritatea acestor femei erau eleve atunci cînd a căzut comunismul, în urmă cu 25 de ani. Astăzi ele creează un sistem de justiţie independentă pe baza convingerii lor că nimeni nu este mai presus de lege.

«Feminizarea sistemului de justiţie» ajută România să se debaraseze de statutul său de mlaştină a corupţiei şi nepotismului, susţine Cristian Pîrvulescu, decan al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul SNSPA. «Aceste femei îşi imprimă propria viziune asupra României. Înainte, ele nu puteau face acest lucru şi acum fac asta într-o manieră curajoasă», adaugă Pîrvulescu.

Primul «vînt al schimbării» a venit în 2005, după ce Traian Băsescu a fost ales preşedinte în urma unei campanii concentrate pe combaterea corupţiei. Anul următor, el a numit-o pe Laura Codruţa Kovesi (în imagine) procuror general al României, prima femeie în acest post. La acea vreme ea avea doar 33 de ani. După aproape un deceniu, Kovesi este cea mai puternică femeie din România, conducînd o campanie anticorupţie care urmăreşte fără teamă cele mai puternice personaje ale României, continuă sursa citată.

În ultimele luni, procurorii anticorupţie au pus sub acuzare un fost ministru de finanţe pentru luare de mită, l-au cercetat pe cumnatul premierului Victor Ponta sub suspiciunea de luare de mită şi i-au investigat pe fratele, pe un colaborator apropiat şi pe ginerele lui Traian Băsescu, aminteşte sursa citată.

În 2014, cazurile urmărite de DNA au dus la 1.051 condamnări, faţă de 743 în anul precedent. În acest an sînt aşteptate şi mai multe cazuri.

Printre cei condamnaţi începînd din ianuarie 2014 s-au aflat un fost premier, şapte foşti miniştri, un fost vicepremier, patru parlamentari, un europarlamentar, 39 de primari, 25 de magistraţi şi doi magnaţi. Însuşi Traian Băsescu, care şi-a încheiat mandatul în decembrie, face obiectul unei anchete conduse de procurorul Adina Petrescu pentru acuzaţia de ameninţarea publică a unui senator şi tentativa de şantajare a unui senator care i-a acuzat familia de nereguli.

Kovesi, fostă jucătoare de baschet profesionist, a devenit magistrat în 1995. «În urmă cu 20 de ani, se spunea că mandatul de procuror nu este pentru femei şi că noi am renunţa mai uşor. Sper că am înlăturat această prejudecată», a declarat Laura Codruţa Kovesi pentru Associated Press.

Kovesi şi colegii săi sînt criticaţi constant de politicieni şi în organele de presă ai căror patroni au fost ei înşişi condamnaţi pentru corupţie. Ea are acum gărzi de securitate care îi asigură paza.

«Ceea ce surprinde este că acum corupţia este prezentă la toate nivelurile şi în toate sectoarele. Am văzut oameni care sînt anchetaţi şi ei au ales să continue (pe calea) corupţiei, să se ascundă în spatele unor metode mai sofisticate şi să mascheze mita», a explicat procurorul-şef al DNA.

AP face referire şi la procurorul Denisa Cristodor, în vîrstă de 37 de ani, care «a scris istorie» toamna trecută, cînd a instrumentat primul caz împotriva unui gardian de închisoare din perioada comunistă, suspectat de crime împotriva umanităţii. Cruciada lui Cristodor a început din convingerea că ororile epocii comuniste nu trebuie să rămînă nepedepsite — indiferent cu cît timp în urmă au avut loc. În ultimul an, Cristodor l-a pus sub acuzare pe fostul comandant al închisorii de tristă amintire de la Rîmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, şi pe comandantul lagărului de muncă forţată de la Periprava, Ion Ficior,unde au murit peste 100 de oameni.

Cristodor a lucrat la dosarele Vişinescu şi Ficior încă din 2013. Ea a vorbit cu zeci de martori, s-a deplasat la locuinţele celor care erau prea bolnavi ca să se mai poată deplasa pînă la procuratură şi a vizitat închisoarea de la Rîmnicu Sărat. «Ceea ce m-a surprins este faptul că (foştii deţinuţi) nu aveau nicio pretenţie de ordin material, reparaţia istorică a fost de ajuns. A fost un regim de exterminare fizică şi psihică. (Prizonierii) se trezeau cu zăpadă pe păr pentru că era foarte frig, iar apa le îngheţa în căni. A fost inuman... Comunicau tuşind în cod Morse», a declarat Cristodor pentru AP, în primul ei interviu pentru presă.

Pîrvulescu spune că femei precum Kovesi şi Cristodor au adus un nou respect faţă de justiţie în România. «Ţările creştin-ortodoxe sînt societăţi masculine, unde justiţia este rezultatul negocierilor. Femeile sînt interesate de valori morale», spune el.

Sursa: Agerpres