S-au pregătit din timp. Dacă pleacă, locul lor va fi luat de chinezi

Decizia Preşedintelui american Donald Trump de a-şi retrage ţara din acordul nuclear încheiat de Iran cu marile puteri ale lumii riscă să se transforme într-un nou episod al războiului comercial cu care Trump perturbă ordinea din comerţul mondial şi şubrezeşte alianţele cu statele UE. De rupturile din relaţiile dintre SUA şi marile economii europene profită China şi Rusia. Companiile germane, cu o lungă istorie în businessul iranian, sînt ameninţate de americani cu sancţiuni dacă nu încetează să mai facă afaceri în Iran, însă spun că s-au pregătit din timp şi că au exclus pe cît de mult posibil elementele americane din lanţurile lor de aprovizionare. Astfel că nu se vor lăsa intimidate de americani şi nu se vor retrage din Iran.

De la Berlin, mesajele guvernanţilor sînt mai prudente. În Beijing, evenimentele sînt urmărite cu atenţie. Dacă Occidentul îşi închide porţile Iranului, această ţară cu 80 de milioane de locuitori se va îndrepta, aşa cum a mai făcut-o, pentru finanţare şi importuri strategice către China. Imediat după ce Trump a anunţat că va reintroduce sancţiuni contra Iranului, ambasadorul american la Berlin Richard Grenell a cerut companiilor germane să se retragă din Iran. Consilierul pe teme de siguranţă naţională al Casei Albe John Bolton a declarat ulterior că sînt „posibile” sancţiuni contra companiilor europene care îşi menţin afacerile cu Iranul.

Companiile germane cu afaceri în Iran se pregătesc de luni de zile pentru această situaţie, explică pentru publicaţia germană Handelsblatt Michael Tockuss, şeful Camerei de Comerţ Germano-Iraniene. „Nu sîntem şocaţi. De ceva timp, companiile cu afaceri în Iran încearcă să înlocuiască orice element care are legătură cu America din lanţurile lor de aprovizionare.” Spre exemplu, companiile europene din Iran nu lucrează deloc cu dolari, preferînd euro şi uneori moneda iraniană. Toţi membrii americani din conducere sînt excluşi din afacerile care au legătură cu Iranul. „S-au făcut diverse pregătiri şi multe companii şi-au construit ziduri în jurul afacerilor lor iraniene”, a spus Tockuss.

Înainte de ultimul episod de sancţiuni, Germania era cel mai mare partener comercial al Iranului. După acordul nuclear din 2015, exporturile germane au crescut cu 27%, pentru a ajunge la 3,5 miliarde de dolari în 2007. Multe dintre cele mai mari companii germane contribuie la modernizarea economiei iraniene. La fel şi sute de IMM-uri germane. „Atît timp cît Guvernul german ne lasă în pace, noi rămînem în Iran”, spune Matthias Rüdiger, director la Samson, producător de valve de control pentru instalaţii de petrol şi gaze naturale. Compania este activă în Iran de 40 de ani. Pentru IMM-urile germane, Iranul este o piaţă profitabilă, aminteşte Rüdiger.

Unele sancţiuni vor fi aplicate curînd, cum ar fi cele care vor lovi aviaţia civilă. Altele vor fi introduse în Noiembrie. Multe companii germane au experienţă în a amortiza impactul sancţiunilor, asigură Tockuss. „Acum, singura diferenţă este că nu vor mai fi şi sancţiuni europene”, a explicat el. De la Berlin, ministrul de Externe Heiko Maas a lăsat să se înţeleagă că Guvernul este conştient că îi va fi greu să protejeze companiile germane care fac afaceri în Iran. „Nu văd o soluţie simplă care să apere companiile de sancţiunile americane”, a spus el pentru ziarul Bild am Sonntag. Peter Altmaier, ministrul Economiei, speră că Washingtonul poate fi convins să nu pedepsească firmele străine care fac afaceri în Iran. Ministrul de Finanţe Olaf Scholz a cerut ca americanii să facă excepţie pentru companiile germane.

Din Franţa, ministrul de Finanţe Bruno Le Maire a spus că statele UE vor propune Comisiei Europene măsuri cu care să blocheze sancţiunile pentru a-şi proteja companiile. „Acceptăm sancţiuni extrateritoriale? Răspunsul este nu”, a spus Le Maire. Producătorii auto francezi sînt printre cele mai expuse companii europene la decizia lui Trump de a retrage SUA din acordul nuclear iranian şi de a reimpune un embargo comercial. PSA Group şi Renault şi-au consolidat prezenţa din 2015. Sancţiunile comerciale impuse de americani nu lovesc direct companiile europene, dar au efecte dacă aceste companii încearcă să-şi vîndă produsele sau serviciile în SUA. Renault nu vinde în prezent maşini pe piaţa americană, însă partenerul japonez Nissan o face, echipîndu-şi în multe cazuri maşinile cu motoare şi componente franceze. Peugeot s-a retras din SUA în 1991, însă a declarat recent că intenţionează să reînceapă să facă afaceri acolo. 

Spre deosebire de concurenţii francezi, Mercedes din Germania nu doar că vinde maşini în SUA, dar are şi fabrici acolo”, notează Forbes. În anii embargoului, o constantă în viaţa economică a Iranului a fost colaborarea cu China. Iranienii n-au uitat acest lucru. După 2015, cînd Guvernul a făcut un pas decisiv în extinderea reţelei de metrou a Capitalei Teheran, iranienii au ales ca furnizor pentru 600 de vagoane compania chineză CRRC, care a concurat pentru acest contract, de 900 de milioane de dolari, cu două companii europene, notează Bloomberg. Comerţul Iranului cu China s-a dublat din 2006, la 28 de miliarde de dolari. Cea mai mare parte a exporturilor iraniene de petrol se duce în China. Investiţiile chineze nu întîrzie să apară. China este „deja un cîştigător”, spune Dina Esfandiary, asociat la Centrul pentru ştiinţe şi studii de securitate al King's College din Londra.

Şi Rusia a făcut, după decizia lui Trump de a izola Iranul, o mutare în sensul accelerării legăturilor economice cu statul din Orientul Mijlociu. Kremlinul a anunţat că foştii aliaţi ex-sovietici din Uniunea Economică Europeană vor semna în următoarele zile un acord de comerţ liber cu Iranul. Grupul include Kazahstan, Belarus, Armenia şi Kîrgîzstan.

Articol preluat din ZiarulFinanciar.ro