Adevăratul motiv pentru care nu vom pupa în vecii vecilor Spațiul Schengen

O mulțime de rapoarte făcute în ultimii ani de funcționarii ambasadelor statelor occidentale la Chișinău arată pericolul uriaș pe care îl reprezintă, pentru securitatea UE, acordarea pe bandă a cetățeniei române basarabenilor. Solicitanții cu drept de ședere în România pot depune dosarul de redobândire a cetățeniei române pe loc și nu după patru ani, ca înainte. Dovada descendenței din cetățeni români se poate face acum până la străbunici. Instituțiile europene sunt siderate în urma anunțului României cu privire la simplificarea procedurii de acordare a cetățeniei pentru aproximativ un milion de basarabeni, în timp ce UE naturalizează anual circa 730 de mii de persoane. Realitatea este că acordarea cetățeniei române unui milion de basarabeni va transforma Basarabia în cea de-a patra țară ex-sovietică integrată neoficial în UE – celelalte trei fiind statele baltice –, plasată imediat după Estonia, care are o populație de 1,3 milioane de locuitori.

 În 2009, președinția cehă a UE trage semnalul de alarmă

 cu privire la decizia autorităților de la București. Este o reacție oficială, care precedă analizele din EUobserver sau criticile de presă ale ziarului Financial Times, din 2009, înaintea isteriei media din 2010. Site-ul EUobserver se află sub incidența legilor Belgiei și a fost fondat ca o sursă independentă de informații despre protejarea drepturilor omului, transparență, anticorupție, mediu și democrație UE. Alexandr Vondra, ministrul ceh al Afacerilor Europene, i-a transmis omologului său român “preocupările serioase cu privire la riscurile posibile ce decurg din adoptarea unor proceduri simplificate pentru cetățenia română”.

 În fine, în 2009, Bucureștiul a acordat cetățenie

 pentru 36.000 de basarabeni, iar în primele luni ale anului 2010 s-au rezolvat 12.000 de cereri. De atunci, s-au rezolvat în total aproximativ 225.000 de solicitări de acordare a cetățeniei. O consecință imediată a acestei mărinimii suspecte este că, la prezidențialele din 2009, lui Băsescu i-au dat votul 11.572 de basarabeni, pe când contracandidatul său Geoană și-a adjudecat abia 632. EUobserver și-a făcut propriile investigații cu privire la acordarea cetățeniei române cetățenilor Republicii Moldova, ale căror rezultate au alimentat rapoartele funcționarilor acelor ambasade ale statelor occidentale la Chișinău care s-au opus integrării României în Spațiul Schengen.

 Concluziile anchetelor EUobserver sunt

 șocante și complet neglijate la București: cetățenia română se vinde la kil, cu complicitatea unor funcționari de stat de pe ambele maluri ale Prutului. “Dă-mi un rus din Siberia și voi face din el un cetățean român”, se laudă combinatorii din Chișinău, aflați în legătură cu funcționarii din Serviciul de stat de arhivă al Republicii Moldova (sic!) din subordinea directorului Petru Vicol. Mercurial: 700 de euro pentru toate documentele reconstituite în 15 luni; 1.000 de euro pentru garantarea primirii cetățeniei în zece luni; 1.500 de euro pentru primirea cetățeniei în cinci luni.

 De multe ori, părinții sau bunicii

din acte ori întregul arbore genealogic al solicitantului cetățeniei sunt fictivi. Din actul de naștere trebuie să rezulte doar că în perioada interbelică aceștia au avut cetățenie română, chiar dacă au nume pur rusești sau de rezonanță ucraineană. Filiera trece prin Ambasada României la Chișinău, prin biroul ministrului plenipotențiar Tiberiu Trifan, șeful Secției consulare, și prin cel al Angelei Dobreanu, secretar I la Secția consulară, ori al Elenei Ortopelea, secretar II în cadrul aceleiași secții. Face apoi un popas în biroul consulului Petru Lițiu, șeful Biroului consular al României la Ungheni, fost membru PAC, membru PNPNL-AT și deputat PNL-AT, colonel de aviație în rezervă și fost informator al Direcției a IV-a de contrainformații militare a Securității, cu numele conspirativ “Pit”.

Ulterior, noii cetățeni își inventează

 false domicilii în România, cu complicitatea unei filiere de avocați, a funcționarilor corupți din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie și cu aportul substanțial al ciracilor comisarului-șef de poliție Victor Gândac, directorul Direcției Migrație din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări. În cele din urmă, cetățenei românce Svetlana Alilueva din Cahul, fiica lui Ivan Aliuev și a Nadejdei Alilueva, nu-i rămâne decât să depună jurământul de credință față de țară, “Jur să fiu devotată patriei și poporului român, să apăr drepturile și interesele naționale, să respect Constituția și legile României”. Pentru ca abia după aceea să poată fi scoasă liniștită la produs pe străzile Madridului, de către peștele Bender Ostap, cetățean român din Tiraspol, fiul lui Bender Petrov și Bender Ilf.

 Cornel Ivanciuc

Articol preluat din Cațavencii.ro

 P.s. Supratitlul ne aparţine.