Ghimpu, prin Europa, la cerşit clemenţă, cu Zotea ca momeală, dar pe banii cui?

Julius Caesar a spus: "Eu iubesc trădarea, dar îl urăsc pe trădător." Nu vreau să spun că cel care a iubit trădarea lui Mihai Ghimpu ar fi mai breaz decît el, din perspective morale vorbind, dar oricum este mai malefic, căci acum liderul liberal prefăcut se simte ca un trădător urît de cel în favoarea căruia a trădat sau, mă rog, dispreţuit, folosit ca o cîrpă de şters praful şi aruncat la coşul de gunoi meritat.

Se înţelege că paranoia îl împiedică pe Ghimpu să-şi autoevalueze meschinăria, minciuna cu care a aburit o seamă de oameni care chiar l-au crezut şi ticăloşia cu care s-a folosit de propriul său nepot, Dorin Chirtoacă, spre a re-parveni politic şi, mai ales, spre a prospera din perspective financiare. Acum Chirtoacă e cercetat penal, iar asta pe cinstite, în pofida selectivităţii de care dă dovadă Justiţia moldovenească, la a cărei capturare politică a contribuit şi Ghimpu. E de mirare că nici el nu se află alături de Chirtoacă, în anchete penale comune măcar, pe care şi l-a făcut complice din postura de unchi vîrstnic, înţelept şi autoritar!

După reţinerea şi cercetarea penală a nepotului său, cameleonul rustic Ghimpu se simte nevoit să joace în circul fariseic pe post de „om care depune toate eforturile să-şi salveze colegul de partid, nu nepotul folosit de el”. În realitate, el nu vrea să-l salveze pe Chirtoacă cît doreşte să-şi salveze propria piele. Dacă-i dorea binele nepotului său, nu l-ar fi atras şi nu l-ar fi făcut complice în schemele lui infracţionale, ci ar fi trebuit să-l lase să-şi facă treaba pentru care chişinăuienii l-au votat.

Nu trebuie să fii geniu ca să-ţi imaginezi normal că Ghimpu a făcut şi face eforturi disperate spre a obţine, reţineţi, scoaterea ilegală a lui Chirtoacă de sub învinuirea penală, adresîndu-se, sigur că „pe căi discrete”, tocmai celor care controlează Sistemul la consolidare căruia tocmai el a contribuit. Avînd, repet, conştiinţa propriei vinovăţii penale, această ruşine a politicii moldoveneşti, Ghimpu, a transformat reţinerea şi cercetarea penală a lui Chirtoacă şi a celorlalţi complici liberali de-ai lor într-o „răfuială politică”. Cu timpul, unii dintre complicii lor au recunoscut că sunt vinovaţi, după ce Ghimpu spusese că au fost „victime politice”. Vedeţi cît de „cinstit” e necinstitul Ghimpu în demagogia lui agresivă şi manipulatoare?

Acum el se află într-o disperare soră cu moartea, dar numai cu gîndul la propria-i persoană, la propria-i imagine falsă de om cinstit, luptător cu ruşii şi pro-român. Fiind probabil „iertat” sau „amînat” spre a fi cercetat penal de către justiţiabilii moldoveni de care el a fost încîntat pînă acum, fiind repudiat cu repulsie de către toţi românii care chiar au crezut că este unionist pînă au constata că este un corupt sinistru, avînd încă destui bani, Ghimpu a ajuns să cerşească „imagine europeană” şi, se înţelege, „clemenţă prin transfer de imagine”, vrînd astfel să scape sau să-şi construiască un viitor statut de „deţinut politic”, nu de corupt şi de infractor notoriu.

În acest scop, în cea mai deplină conspirativitate, în perioada 28-30 Iunie, Ghimpu, în tovărăşia „acoperitoare” a deputatului Ion Apostol pentru prezenţa în „delegaţie” a „cadînei-deputat” Alina Zotea, a plecat prin Europa spre a-şi cerşi imagine respectabilă. Nici dracu’ nu ştie pe ce bani au plecat ei la cumpărături şi nici vizită oficială nu a fost! Despre vizita lor conspirativă a scris Ghimpu pe pagina sa de Facebook, în care şi-a postat fotografii „impozante” cu cei cu care a avut întrevederi, semn că, nu-i aşa?, trebuie să înţelegem că el are „susţinere europeană serioasă”! Păi Filat a avut întrevederi şi poze şi cu Regina Angliei şi la ce i-au folosit?

Ca să se dea mare şi „păzit de europeni”, Ghimpu se laudă că a avut „întrevederi oficiale” şi s-a şi fotografiat cu:

-         la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (Strasbourg), cu membrii Comisiei de monitorizare a APCE, coraportorii Valentina Leskaj, EgidijusVareikis, cu senatorul în Senatul Republicii Franceze, Josette Durrieu, cu consilierul Secretarului General al APCE, Thorbjorn Jagland, dl. Markus Adelsbach;

-         la Parlamentul European (Bruxelles), cu preşedintele ALDE şi eurodeputatul Hans van Baalen, cu raportorul UE pentru Republica Moldova, eurodeputatul Petras Austrevicius, cu eurodeputaţii Norica Nicolai şi Siegfried Mureşan; 

-         la Serviciul European pentru Acţiune Externă (Bruxelles), cu şeful Diviziei pentru ţările Parteneriatului Estic, dl Dirk Schuebel; 

-         la Ministerului de Externe al Germaniei (Berlin), cu Şeful Diviziunii pentru Rusia, Belarus, Moldova şi parteneriatul Estic, dl Knut Abraham”.

Despre aceste întrevederi, Ghimpu spune: „Am abordat subiecte ce ţin de situaţia politică din RM, statul de drept şi democratic, justiţie selectivă şi părtinitoare, precum şi problema arestărilor politice din ultima perioadă”.

Reţineţi că Ghimpu ne spune că a fost într-o vizită oficială, căci numai astfel pot fi explicate „întrevederile oficiale” despre care vorbeşte! Nu poţi să ai „întrevederile oficiale” decît în vizite oficiale! Dacă ar fi fost o vizită oficială, atunci nu trebuia să aflăm asta de pe pagina de Facebook a lui Ghimpu! Pe de altă parte, dacă a fost vizită oficială, înseamnă că a făcut-o pe banii noştri, chiar dacă pare mai curînd o vizită de partid.

Observaţi, aşadar, că felul în care-şi prezintă Ghimpu această vizită, în spaţiul virtual, vrea să dea impresia că ea a avut greutatea unei vizite oficiale demnă de un şef de stat sau de un prim-ministru! În realitate, vizita lui Ghimpu a fost un fel de „cerşit ajutor umanitar” – poate nu va fi arestat şi poate că-l scapă şi pe Chirtoacă! De ce a „băgat-o” în delegaţie şi pe Zotea? Se gîndeşte cineva la altceva?

Mihai CONŢIU