GUVERNAREA DE LA CHISINAU, CONTRA UE SI SUA, INCLUSIV A RUSIEI

Rezoluţia Parlamentului European din ziua de 5 Iulie referitoare la criza politică din Moldova ca urmare a invalidării alegerilor locale de la Chişinău, prin duritatea ei obiectivă este de natură să oblige Guvernul să demisioneze rapid. Guvernul lui Filip, bineînţeles. Cităm din rezoluţie: „Parlamentul European îşi reiterează îngrijorarea cu privire la concentrarea puterii politice și economice în mîinile unui grup restrîns de persoane, deteriorarea statului de drept, a standardelor democratice și a respectării drepturilor omului, politizarea excesivă a instituțiilor statului, corupția sistemică, anchetarea insuficientă a fraudei bancare din 2014 și pluralismul limitat al mijloacelor de informare în masă.” Totodată, „Parlamentul European își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa de independență a sistemului judiciar și în special față de cazurile de justiție selectivă folosite ca instrument pentru a exercita presiune asupra opozanților politici.”

În consecinţă, Parlamentul European, printre multe altele, ţinînd cont de votul din Parlamentul Republicii Moldova din 20 Iulie 2017, de adoptarea unor modificări ale sistemului electoral, de recomandările OSCE și ale Comisiei de la Veneția din 19 Iulie 2017, de articolul 2 din Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova, în care se precizează că „[...] respectarea principiilor democratice, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale [...] stau la baza politicilor interne și externe ale părților și constituie un element esențial al prezentului acord”, face următoarea recomandare Comisiei Europene:

Să suspende orice plăți prevăzute de asistența macrofinanciară (AMF) pentru Moldova, iar asta deoarece consideră că orice decizie privind plățile viitoare ar trebui să aibă loc numai după alegerile parlamentare planificate și cu condiția ca acestea să aibă loc în conformitate cu standardele recunoscute la nivel internațional și să fie evaluate de către organisme internaționale specializate, și să fi fost îndeplinite condițiile AMF.

Să suspende sprijinul bugetar pentru Moldova, utilizînd precedentul din Iulie 2015, cînd o astfel de suspendare a avut loc în urma crizei bancare. Se consideră că mecanismul de suspendare a sprijinului bugetar al UE ar trebui să fie aplicat ca o reacție la invalidare alegerilor pentru funcția de primar al Chișinăului și că acesta ar trebui să includă o listă de condiții care trebuie să fie îndeplinite de către autoritățile moldovene, printre care să se numere validarea alegerilor din Chișinău și derularea de investigații orientate spre rezultate concrete și complet transparente, precum și recuperarea activelor și urmărirea penală a făptașilor, în caz de fraudă;

Totodată, Parlamentul European invită autoritățile să urmeze integral recomandările OSCE/ODIHR și ale Comisiei de la Veneția cu privire la reforma electorală.

Parlamentul European consideră că invalidarea alegerilor pentru Primăria Chişinăului „riscă să abată această țară de la calea aderării la valorile și principiile europene și să surpe încrederea și așa destul de șubredă a cetățenilor moldoveni în instituțiile statului. Tot în acest context, se invocă faptul că întreaga comunitate internațională, inclusiv UE și Departamentul de Stat al SUA, a criticat decizia de invalidare a alegerilor, subliniindu-se că trebuie respectată voința alegătorilor, că această invalidare demonstrează o tendință tot mai pronunțată spre o guvernare autoritară și arbitrară și scăderea simțitoare a încrederii populației în autoritățile și instituțiile sale. În Rezoluţia adoptată de Parlamentul European, ca un semnal că Guvernarea de la Chişinău sfidează voit reformele recomandate de UE, deşi se declară proeuropeană, se notează că în Octombrie 2017, din cauza progreselor insuficiente înregistrate în reformarea sistemului judiciar din Moldova și a neîndeplinirii condițiilor impuse de UE, UE a luat decizia de a bloca o plată de 28 de milioane EURO în cadrul programului UE de reformă a Justiției.

 

Capăt de drum european pentru guvernanţii moldoveni mincinoşi

O dată şi o dată, buboiul trebuia să se spargă. Este pentru prima dată cînd Parlamentul European este atît de tranşant. Guvernanţii moldoveni, de fapt Plahotniuc, n-au înţeles nimic din semnalul dat în 2017, atunci cînd UE a decis să nu le mai ofere 28 de milioane de euro pentru o Justiţie pe care nu aveau de gînd s-o reformeze, bani pe care, într-un fel sau altul, i-ar fi furat. Că UE a intuit corect atunci, o dovedesc deciziile celor trei instanţe de judecată care au invalidat alegerile pentru primarul Chişinăului. UE a ştiut dintotdeauna ce se întîmplă aici, dar a tot sperat că Puterea va înţelege că trebuie să se întoarcă spre popor. Acum Parlamentul European a dat un semnal clar că europenii nu mai au de gînd să mai facă vreo concesie oricît de mică unei guvernări banditeşti şi dictatoriale pe faţă.

Acum guvernarea de la Chişinău este izolată din toate părţile, de UE, SUA şi chiar de Rusia pe care şi-au imaginată că o pun la punct cum vor şi cît vor ei. Dramatic este faptul că, o dată cu ei, guvernanţii, a fost izolată şi ţara, dar partenerii externi nici nu aveau altă soluţie. Toate aceste drame naţionale, care se vor accentua dureros pentru moldoveni în curînd, se întîmplă pentru salvarea unui singur om şi a banilor lui – Vladimir Plahotniuc! Trădarea moldovenilor este amplificată în dramatism şi prin aceea că nu vine doar de la Plahotniuc şi pupincuriştii lui, ci şi de la aliaţii lui din guvernarea penală de la Bucureşti. Nici nu mai vorbesc despre cei 99 din 100 de români „activişti şi unionişti” din Republica Moldova care sînt recompensaţi de Plahotniuc ca să-l lustruiască!

Dincolo de întregul text dur şi explicit al Rezoluţiei Parlamentului European, mesajul din subtext e clar: Soarta ţării se află în mîinile moldovenilor, doar ei au responsabilitatea şi puterea să scape ţara de urgia Plahotniuc! La fel ca şi în România! După votarea Rezoluţiei amintite, înţelegînd prea bine gravitatea a ceea ce urmează, armata mediatică de slujbaşi ai oligarhului a declanşat o neruşinată campanie de minimalizare a poziţiei europene, insinuînd chiar, prin purtătorul de cuvînt al PDM, că „moldovenii îşi vor pierde încrederea în UE, o încredere care crescuse” de cînd acest partid conduce dictatorial ţara. Cei care şi-au pierdut încrederea în UE au fost determinaţi tocmai de către aceşti guvernanţi care au furat şi au ascuns de populaţie banii pe care europenii i-au dat Republicii Moldova anume pentru moldoveni, nu pentru buzunarele celor de la Putere şi pentru acţiunile lor populiste electorale.

„Dezbaterile din Parlamentul European legate de situaţia din Moldova în contextul invalidării alegerilor nu au stîrnit prea mare interes, în condiţiile în care au avut loc cu sala aproape goală.La discuții au participat doar cîteva zeci din cei 751 de deputați europeni”, scriu lingcuriştii lui Plahotniuc. Ca-n Caragiale – din „cei cîteva zeci de eurodeputaţi”, Rezoluţia au votat-o 343 din cei prezenţi la dezbateri!

"PDM a luat act de Rezoluția eminamente politică, votată în Parlamentul European de un număr de euro-deputați. (…) Nu este exclus că aceasta rezoluție va eroda semnificativ și încrederea moldovenilor în Uniunea Europeană, după ce, în timpul mandatului actualului Guvern, ea a cunoscut o creștere record. (…) Rezoluția nu va avea efecte de ordin economic sau financiar asupra Guvernului și nici asupra cetățenilor, deoarece creșterea economică înregistrată în acest an permite ca toate proiectele și angajamentele să fie îndeplinite în termen, chiar să fie inițiate unele noi, a declarat purtătorul de cuvînt al PDM, Vitalie Gămurari.

Să înţelegem că Filip şi Plahotniuc au decis pentru Moldova politici de autarchie economică? Rezoluţia va avea un impact sever asupra moldovenilor, iar asta se va simţi în preţurile mereu crescînde la absolut toate serviciile şi produsele, dar mai cu seamă după alegerile parlamentare, iar din Iarna viitoare va scăpa doar cine va putea sau va fura. Gămurari, ca să-i dezinformeze, să-i prostească pe moldovenii mai naivi, spune acuzator că este o „Rezoluţie eminamente politică”, dar iată ce a declarat şefa diplomaţiei Uniunii Europene, Federica Mogherini, care este un politician cu o educaţie aleasă şi cu un spirit de analiză şi sinteză de care nu prea are parte „Chişinăul lui Plahotniuc”:

„După invalidarea alegerilor din Chișinău am reacționat imediat. CEC a decis ca Chișinăul să fie condus de o administrație neautorizată. Cînd discutăm cu interlocutorii noștri, vorbim de reforme. UE cere în mod constant aceste reforme, în primul rînd, cetățenii așteaptă de ani de zile aceste reforme. (…) Ne vom mări eforturile în ce privește comunicarea, în primul rînd libertatea presei. Am decis să oprim, deocamdată, acordarea următoarei tranșe a ajutorului financiar. Se știe că acești bani se acordă pentru reforme și precondiții politice, ceea ce nu s-au respectat, anume precondițiile politice. Pentru noi, Moldova nu este doar un vecin, ci şi un partener”.

Ca să mai atenueze fals imaginea izolării după această Rezoluţie, guvernanţii vor continua să se laude, în continuare, că sînt apreciaţi internaţional deoarece Republica Moldova va primi cea de-a treia tranșă de aproape 34 milioane de dolari din partea Fondului Monetar Internațional. Decizia a fost aprobată, Vineri seară, 29 Iunie, de Consiliul de Directori Executivi ai FMI. 22,5 milioane de dolari se află deja în conturile Băncii Naționale a Moldovei. Încă 11,25 milioane de dolari urmînd să ajungă în Republica Moldova.

Ce nu vor mai spune guvernanţii moldovenilor, vom explica imediat. În primul rînd, parte din banii europeni reprezentau suport bugetar, pentru ca tu, profesorule, medicule, pensionarule şi tu, trîntorule angajat de Guvernul pe care-l susţii pe un post care n-ar trebui să existe ca să-ţi primeşti salariul şi pensia la timp. Poate că vei primi şi pe mai departe, la timp, salariul şi pensia, dar numai pînă la sfîrşitul Toamnei! Vă reamintim că din cei 100 de milioane care nu mai vin de la UE din cauză că ţara este condusă ilegal de Plahotniuc, 40 de milioane de euro erau granturi, adică bani care nu se mai restituie, iar 60 de milioane erau sub forma unui împrumut extrem de convenabil, neîmpovărător.

Împrumuturile de la FMI, însă, sînt o altă mîncare de peşte, căci acestea nu sînt condiţionate de respectarea normelor democratice, a libertăţilor şi toate cele arătate în Rezoluţia Parlamentului European. FMI este un bancher universal care, neoficial, este stăpînul multor ţări de pe glob tocmai din cauza împrumuturilor împovărătoare. Cînd disperatul Guvern moldovean s-a împrumutat la FMI, a făcut-o în numele tuturor moldovenilor în viaţă, dar şi în numele viitorilor nepoţi ai acestora, care vor continua să restituie împrumuturile făcute de o Putere care a furat propriei ţări şi un miliard de dolari. Dacă nu furau, nu era nevoie să se împrumute. Spre deosebire de UE, FMI nu dă nimic gratis şi nu-i pasă de binele cetăţenilor ţărilor pe care le împrumută ca să le stăpînească. Ne oprim deocamdată aici, ca să nu vă fac capul mare!

Mihai CONŢIU

 

P. S. Ca să-şi ascundă disperarea în faţa populaţiei, imediat după adoptarea Rezoluţiei Parlamentului European, guvernanţii au anunţat „triumfători” următoarele: „După ce a primit o nouă tranşă din partea FMI, Moldova beneficiază de finanţare şi din partea Băncii Mondiale. Consiliul de Directori al instituţiei a aprobat, pe 5 Iulie, acordarea a 30 milioane de dolari, în cadrul Programului de Management Economic pentru Republica Moldova. Scopul finanțării este asigurarea stabilității macroeconomice și stimularea creșterii economice.” Observaţi, aşadar, că rechinii financiari internaţionali, ştiind prea bine că UE va sancţiona Moldova pe drept, în aceeaşi zi în care a fost adoptată Rezoluţia respectivă, s-au şi grăbit să acorde un împrumut înrobitor pentru moldoveni, dar de natură să „legitimeze electoral” actuala Putere.

Aproape simultan, în cam acelaşi context de înrobire a viitoarelor generaţii cu datorii împovărătoare, directorul executiv de la Fondul Monetar Internațional (FMI) a declarat cu cinism că „nu vede o problemă în faptul că Parlamentul European a chemat Comisia Europeană să întrerupă alocarea asistenței macrofinanciare R. Moldova. Anthony De Lannoy afirmă că Rezoluția PE vine într-un context de creștere economică a țării, cu venituri fiscale și rezerve bancare peste așteptări.”

Aşadar, în concepţia lui, Moldova continuă să prospere, dar nu ştim cum dracu se face că moldovenii nu simt deloc această prosperitate în casele şi în burţile lor. Dar haideţi vă vedeţi constatările lucide făcute de IDIS „Viitorul” în contextul adoptării Rezoluţiei europene cu pricină: 

„Granturile pe care le primește Republica Moldova din exterior în acest an vor fi sub nivelul prognozat. Ele vor atinge către sfîrșitul anului cota maximă de 900 de milioane de lei, față de 2,8 miliarde de lei cît s-a planificat.” Potrivit prognozelor experților Institutului de Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, în 2018 veniturile la bugetul public naţional vor crește din impozite, taxe și contribuții de asigurări sociale și medicale. Prognozele mai arată că în acest an bugetul va fi executat, însă acesta va fi mai degrabă unul de supraviețuire și nu de dezvoltare. Guvernul își va putea onora obligațiile sociale precum plata pensiilor, salariilor, dar va fi deja al patrulea an consecutiv cînd autoritățile limitează investițiile în infrastructură.

IDIS Viitorul constată că Guvernul reușește să acumuleze bani la buget din contul populației. Al doilea an consecutiv, veniturile bugetului sînt mai mari decît cele planificate. Anul trecut acesta s-a „supra-executat” cu 2,3 miliarde de lei, în acest an este anticipată o „supra-executare” cu 2,6 miliarde de lei. Experții constată faptul că, în timp ce veniturile bugetului au crescut, cele ale populației au scăzut. „Guvernul în plină criză, neavînd capacitatea de a restabili relațiile cu partenerii externi, a găsit unica soluție realistă – creșterea poverii fiscale asupra cetățenilor”, menționează experții. Potrivit economiștilor de la IDIS Viitorul, după jaful bancar, iar mai nou și criza politică, asistența financiară externă s-a redus dramatic. Dacă oportunitățile de finanțare externă rămîneau la nivelul anului 2014, atunci în acest an Republica Moldova trebuia să beneficieze de granturi în mărime de 5,6 miliarde lei, iar în realitate va avea de doar 900 de milioane lei. Ratările de oportunități în ultimii patru ani se ridică la 14,7 miliarde lei, bani care trebuiau să meargă pentru modernizarea infrastructurii drumurilor, reparații de spitale, școli, reforme în domeniul Justiției etc. 

Despre potopul de după alegerile parlamentare urmează să mai vorbim! (M.C.)