Pentru Vladimir Plahotniuc, cîştigarea alegerilor parlamentare de către PDM cu orice preţ este mai importantă decît orice alte probleme vitale ale Statului. O dovadă, în acest sens, este izolarea în care a dus ţara după ce a decis să declare război politic UE. Lui nu-i pasă că, pe termen lung, cei care vor pătimi sînt moldovenii şi că ţara va intra într-o sărăcie şi într-o instabilitate irecuperabile timp de decenii înainte. La ora actuală, el conduce dictatorial Republica Moldova şi vrea să-şi legitimeze dictatura prin manipulări naţionale grosolane şi falsificarea rezultatului alegerilor. El ştie că, în caz de fraudare evidentă, alegerile ar putea să nu fie recunoscute de comunitatea internaţională, dar nu-i pasă. Va invoca, cu cinism, „voinţa populară”, la fel cum a făcut-o sfidînd UE şi Comisia de la Veneţia în cazul introducerii votului mixt, cînd, prin intermediul Guvernului, a refuzat din start reforma Justiţiei, investigarea furtului miliardului, înstrăinarea aeroportului, cînd a admis anularea alegerilor pentru Primăria Chişinăului etc.

A transformat Statul de drept într-o caricatură, iar ţara în propria-i moşie. Practic, Justiţia, Procuratura, MAI, SIS, MAN, BNM şi toate celelalte instituţii vitale ale Statului nu se mai află de mult în slujba poporului, rostul lor exclusiv fiind protejarea strictă a persoanei Vladimir Plahotniuc. Deja comunitatea internaţională a luat act de această uzurpare a puterii de Stat, motiv pentru care s-a decis nefinanţarea ţării din exterior. O ultimă reacţie fiind şi Rezoluţia dură a Parlamentului European faţă de guvernarea de la Chişinău. Vor mai urma şi altele, iar aici mă refer la iminenta sancţionare personală a lui Plahotniuc, acuzarea internaţională a sa pînă la blocarea activelor lui din străinătate, veţi vedea!

El şi liota lui de complici au înţeles de mult că pentru a prosti cu precizie poporul trebuie, cel puţin săptămînal, să le dea moldovenilor false subiecte de dispută pentru ca nu cumva să îşi amintească despre problemele cu adevărat grave cu care se confruntă, să se gîndească raţional că la felul cum se derulează lucrurile ţara are în faţă un viitor sumbru. Le promite moldovenilor salarii şi pensii mărite dintr-un buget care curînd se va prăbuşi. Moldovenii înfometaţi şi minţiţi criminal se vor bucura şi vor uita să-l întrebe de ce nu a recuperat miliardul furat şi nu i-a pedepsit pe făptaşi şi de ce tot ei şi urmaşii lor vor trebui să plătească pentru acest mare jaf naţional. Asfaltează de mîntuială drumuri, lucrări prin care se spală bani la greu, pentru ca alţi moldoveni să spere că asfaltările vor ajunge şi la ei şi, astfel, să uite să-l întrebe cine a furat aeroportul.

Amintiţi-vă că miliardul s-a furat pînă la ultimele alegeri parlamentare. Crede cineva că acum nu se fură în disperare tot ce se poate pînă la alegerile din Februarie 2019? În Chişinău, de exemplu, de cînd Plahotniuc a luat Primăria din subordinea lui Chirtoacă, cu toate schemele mafiote existente, autorizaţiile de construcţii abuzive şi suspecte, acaparările de terenuri publice şi multe altele curg ca apa din robinet înspre structuri fizice şi juridice subordonate lui. Aici avem de-a face cu spălări de bani şi acaparări de bunuri mobile şi imobile de miliarde de lei. Prin intermediul Primăriei Chişinăului, se poate fura cu mult mai mult decît se poate fura din întreaga ţară. De asta plîng Chirtoacă şi Ghimpu de dorul Primăriei!

La nivel de ţară, ca să mă limitez doar la cîteva exemple, moldoveanul este furat, sărăcit şi umilit la fel cum erau sclavii pe vremuri. Dacă nu le vînd la preţuri ridicol de mici unor angrosişti lipsiţi de scrupule, ţăranii ajung să-şi arunce fructele şi legumele în cantităţi enorme la margine de drum. La fel procedează şi cu strugurii dacă nu-şi pot face propriul vin. Tot aşa şi cu carnea de păsări şi animale, ouăle, laptele sau lîna. Asta ar trebui să fie o prioritate majoră pentru Stat, dar nu este. Statul preferă să lase să se distrugă producţia naţională pentru că îi protejează pe mafioţii care deţin monopol asupra importurilor de astfel de produse. Premierul Filip a pus laba împreună cu cuscrul său pe exporturile de nuci. A instituit un monopol crunt. În locul produselor naturale, ecologice moldoveneşti, moldovenii sînt obligaţi să cumpere şi să consume produse pline de chimicale din exterior. Astfel se îmbogăţesc monopoliştii şi politicienii care-i protejează prin sărăcirea producătorului autohton.

Zilnic Statul lui Plahotniuc îl fură pe moldovean pe toate căile – prin produsele de strictă necesitate cu preţuri umflate, din apa pe care o bea, din lumina şi gazul pe care le consumă, prin impozitele şi taxele de tot felul, prin sancţiuni sau amenzi disproporţionat de mari în raport cu salariile şi pensiile moldovenilor şi multe altele.

Cu toate acestea, lucrurile se vor înrăutăţi şi mai rău, dacă ne putem imagina un rău şi mai mare decît cel existent, iar asta dacă Plahotniuc va reuşi să fraudeze alegerile şi să-şi menţină controlul dictatorial asupra Republicii Moldova şi asupra vieţii moldovenilor. Ţara este deja izolată de restul lumii, iar izolarea, într-o astfel de perspectivă electorală sumbră, va deveni şi mai apăsătoare deoarece se poate ajunge pînă acolo încît să fie sistate şi ajutoarele externe individuale sau la nivel de mici comunităţi. Vor putea moldovenii cei mulţi să-şi salveze singuri propria ţară şi propriul destin din ghearele acestei monstruoase dictaturi? Alegerile vor decide, dar e greu de crezut, mai ales atunci cînd robul se obişnuieşte deja cu robia şi crede doar în izbăvirea din Viaţa de Apoi!

Mihai CONŢIU