Guvernantii au dezgropat securea razboiului cu Presedintia

Subalternii Filip şi Candu şi-au privatizat şi Ziua Independenţei

De-a lungul anilor, sub diferite semnături, Moldova Suverană a tot demonstrat infantilismul, incultura politică şi provincialismul aşa-ziselor elite politice de la Chişinău. Ei nu înţeleg că o dată ajunşi la guvernare, prin promisiuni electorale deşarte sau cumpărarea de voturi, obligaţia lor fundamentală este să reprezinte interesele propriilor cetăţeni şi ţara în plan extern. În realitate, ei se reprezintă strict pe ei înşişi, considerînd că demnităţile dobîndite au drept finalitate propria îmbogăţire ilicită şi tratarea moldovenilor ca fiind propriile lor slugi. Acestea sunt şi motivele pentru care se fac de rîs în faţa omologilor lor din străinătate.

Politicianul moldovean incult şi parvenit, ajuns, fireşte, la Putere, se crede egalul celor cu care se întîlneşte, în virtutea legitimităţii inevitabile a relaţiilor externe, fără să aibă habar că partenerii lui externi ştiu absolut totul despre mediocritatea şi compromisurile lui nedemne prin care a ajuns să guverneze ţara. Pentru asta există ambasade şi tot felul de servicii de monitorizare, absolut fireşti în contextul dezvoltării şi aprofundării unor relaţii interstatale oneste şi predictibile! Noţiunea de Stat eşuat care defineşte acum Republica Moldova este dată şi de aceea că politicile interne provinciale ale guvernanţilor sunt aceleaşi cu cele promovate în politica externă.

Actualii guvernanţi se miră şi acum de ce UE, SUA sau FMI nu înţeleg că „aşa e în Moldova”, că furtul miliardului, înstrăinarea ilicită a Aeroportului, atacurile de tip rider, crima din Pădurea Domnească etc. sunt un specific naţional, o chestiune internă, aşa cum sunt cumetriile, Paştele Blajinilor sau beţiile din garaje. Tot la fel, aceiaşi guvernanţi se miră că Federaţia Rusă îşi permite să nu fie de acord cu ei în tot ceea ce întreprind, că Vladimir Putin îşi permite impertinenţa de a nu vorbi de la egal la egal cu Vladimir Plahotniuc şi tot aşa.

În acest context primitiv de abordare s-au desfăşurat şi activităţile dedicate Zilei Independenţei. Aşa cum protocolul o cere, Preşedintele Igor Dodon a oferit o recepţie oficială, la care, se înţelege, pe lîngă misiunile diplomatice acreditate şi alte reprezentări oficiale instituţionale, mediatice sau particulare însemnate, au fost invitaţi şi oficialii moldoveni de rang înalt sau mediu. Spre stupefacţia tuturor celor care ştiu ce înseamnă o astfel de manifestare protocolară închinată Zilei Independenţei Republicii Moldova, premierul Pavel Filip şi preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, au refuzat să participe. Aceşti doi demnitari au crezut că astfel îi aduc un afront personal Preşedintelui, un fel de protest al PDM faţă de un Preşedinte emanat din rîndul PSRM.

Şi-au greşit calculele meschine! Această recepţie protocolară era una închinată independenţei Republicii Moldova, inclusiv a independenţei de care ar trebui să se bucure şi cei doi demnitari dependenţi de ordinele primite pe linie de partid. Le convine sau nu, instituţia Prezidenţială şi manifestarea în sine nu au de-a face cu aversiunile personale meschine sau de partid ale unora sau ale altora, ci cu simboluri naţionale cărora nu trebuie să li se răspundă cu aroganţă de tip interlop sau de precupeaţă. Despre cum este receptată atitudinea rural-primitivă a celor doi, în mediile politice selecte spre care ei spun că aspiră vom comenta cu alt prilej.

Vrînd să demonstreze că sunt constanţi în ceea ce Filip şi Candu nu ştiu că este obtuzitate, incultură politică şi primitivism, cei doi, pe data de 29 August, au refuzat să participe la şedinţa Consiliului Suprem de Securitate, care a fost convocată de Preşedintele Dodon. Mass-media afiliată guvernării, inclusiv comentatori de stînă politică din categoria Victor Gurău, s-au năpustit slugarnic să-i justifice şi laude pe Filip şi Candu pentru acest refuz a cărui gravitate se pare că o ignoră.

Se ştie că Preşedintele ţării este comandantul suprem al Armatei şi prezidează şi Consiliul Suprem de Securitate, iar despre importanţa acestor reprezentări nu este cazul să detaliem. Indiferent de subiectele propuse de către Preşedintele Dodon spre a fi discutate în cadrul Consiliului Suprem de Securitate, neparticiparea lui Filip şi Candu la această şedinţă, care a fost premeditată şi anunţată înainte de vreme de către ei, reprezintă o dezertare politică de la cea mai înaltă îndatorire a lor faţă de ţară. Faptul că, ulterior, Preşedintele Dodon a anunţat că urmează să reevalueze componenţa Consiliului Suprem de Securitate este o decizie majoră, căci Consiliul Suprem de Securitate nu este un cenaclu literar sau o desfătare la o saună la care prezenţa este opţională. Asistăm la un precedent periculos în care prezenţa celor doi demnitari nu este obligatorie la Consiliul Suprem de Securitate, ci la Nobil Club sau GBC!

Ne aşteaptă o Toamnă grea şi periculoasă pentru stabilitatea Republicii Moldova, iar aici este vorba despre războiul pe care o guvernare nereprezentativă şi urîtă de către toţi moldovenii îl anunţă împotriva Preşedinţiei, singura instituţie a Republicii Moldova care este mandatată democratic prin alegeri libere şi democratice!

Moldova Suverană

 

 

 

 

Nistor Grigore 01.09.2017 - 09:42

”Moldova Suverană a tot demonstrat infantilismul, incultura politică şi provincialismul aşa-ziselor elite politice de la Chişinău”, dar nu si infantilismul si incultura politică a rusofonului Dodon si a comunistilor sovietici din PSRM. De ce oare? Dodon nu face exceptie, este la fel sau chiar mai rau decat guvernantii ( timpul o va demonstra) dar nimeni din ziar nu indrazneste sa-l critice, de ce oare?

Socialmai mult
24.11.17 - 18:32
24.11.17 - 17:34
24.11.17 - 17:31
24.11.17 - 15:04
24.11.17 - 15:03
24.11.17 - 14:58
24.11.17 - 13:43
24.11.17 - 13:42
24.11.17 - 12:28
24.11.17 - 11:39
23.11.17 - 17:27
23.11.17 - 17:25
23.11.17 - 17:17
23.11.17 - 17:05
23.11.17 - 17:04
23.11.17 - 12:05
23.11.17 - 12:02
22.11.17 - 18:57
22.11.17 - 17:37
22.11.17 - 17:36