Companii energetice europene au cerut de la SUA să nu mai ameninţe cu sancţiuni „inadmisibile” proiectul rus „Nord Stream” (prevede un gazoduct magistral prin Marea Baltică între Rusia şi Germania) care a devenit „unul dintre cele mai importante cîmpuri de lupte politice şi corporative”, scrie Financial Times.

Astfel, conducerea companiei franceze Engie şi-a exprimat speranţa că liderii Uniunii Europene s-au folosit de Summitul G20, desfăşurat recent la Hamburg, pentru „a aduce la cunoştinţa administraţiei şi preşedintelui SUA, în ce măsură este inadmisibilă această idee”.

Engie, compania britanică Royal Dutch Shell, cea austriacă OMV, precum şi întreprinderile germane Uniper şi Wintershall s-au înţeles să achite jumătate din cheltuielile pentru construcţia de către Gazprom a „Nord Stream-2”, din Rusia şi pînă în Germania, estimate la 9,5 miliarde de dolari. Adepţii proiectului susţin că acesta a devenit „critic de important pentru asigurarea livrărilor sigure de gaze în UE”. Soarta proiectului a devenit destul de şubredă după ce, în luna trecută, Senatul SUA a votat pentru introducerea acestuia în lista de persoane fizice şi juridice în raport cu care vor fi aplicate noi sancţiuni. Unii funcţionari europeni presupun că scopul acestei mişcări este de a contribui la exportul agentului energetic din SUA în Europa.

„Este o chestiune de principiu: America aplică sancţiuni asupra unui proiect care nu are nici o atribuţie la SUA, în care nu participă companii americane, care nu este finanţat în dolari. Europenii au dreptate cînd se mobilizează în acest context. Acesta este un amestec în afacerile ţărilor europene, care este inadmisibil”, a afirmat directorul general al companiei Engie, Isabelle Kocher.

Proiectul de lege elaborat de Senatul american trebuie să fie susţinut de Camera Reprezentanţilor, aminteşte Financial Times. Jurnaliştii publicaţiei transmit că împotriva gazoductului se exprimă nu doar SUA, ci şi unele state din Europa de Est. Potrivit acestora, proiectul va aduce la aprofundarea dependenţei Europei faţă de agentul energetic rusesc, fiind folosită de Kremlin pentru a dăuna Ucrainei, pe teritoriul căreia trec actualele gazoducte din Rusia spre Uniunea Europeană.