Clubul lui Putin trebuie să devină partener

Acest enunţ sună destul de obişnuit. Ministrul de Externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, a spus săptămîna trecută, după întîlnirea de la Buxelles cu Înaltul Comisar UE pentru afaceri externe , Federica Mogherini, că este convins de faptul că „relaţiile treptat se vor normaliza”. Potrivit oficialului rus, „aceasta răspunde intereselor sănătoase şi nepolitizate, atît ale Rusiei, cît şi ale UE”. La ce fel de paşi s-a referit, ministrul n-a specificat, însă la Bruxelles cunosc despre ce este vorba, scrie Daniel Brössler de la publicaţia germană Süddeutsche Zeitung.

Rusia tinde spre legături între Uniunea Europeană şi unul dintre cele mai îndrăgite proiecte ale preşedintelui Vladimir Putin, Uniunea Economică Euroasiatică (UEE). În acest context, Rusia este susţinută cel puţin de un stat-membru UE, Germania.

Încă la finele anului 2015, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, într-o scrisoare liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, a scris despre o posibilă colaborare între UE şi Uniunea Euroasiatică. El le-a solicitat oamenilor săi din Comisie să analizeze posibilităţile apropierii dintre UE şi Uniunea Euroasiatică, scria atunci Juncker, după Summitul G20 de la Antalia. Alături de Rusia, au atribuţie faţă de Uniunea Economică Euroasiatică şi Kazahstan, Belarus, Armenia şi Kîrgîzstan. UEE, la fel ca şi UE, va trebui să asigure libera circulaţie a mărfurilor şi serviciilor. În practică aceasta nu întotdeauna funcţionează, deoarece între parteneri mereu apar divergenţe. Bunăoară, la Summitul UEE din Sankt Petersburg, desfăşurat în ianuarie curent, preşedintele belarus, Alexandr Lukaşenko, în genere nu s-a prezentat. Cooperarea cu UE ar consolida importanţa UEE, însă un impediment este războiul susţinut de Rusia în Ucraina de Est. În scrisoarea sa către Vladimir Putin, Juncker menţiona că un progres în apropierea UE cu UEE este necesar să fie „sincronizat” cu realizarea prevederilor Acordului de la Minsk.

După aceasta, mult timp nu s-a întîmplat aproape nimic. În iunie 2017, şeful secţiei ruse al Serviciului de externe al UE, Luc Devigne, s-a întîlnit la Moscova cu funcţionari din cadrul UEE, pentru a întări contactele la nivel de lucru. În acelaşi timp, Înaltul Comisar UE pentru comerţ, Cecilia Malmström, nu atinge deloc acest subiect, fapt despre care este atenţionat Juncker din partea Ministerului Afacerilor Externe al Germaniei. Or, diplomaţii germani folosesc fiecare posibilitate pentru a susţine colaborarea cu Uniunea Economică Euroasiatică, însă se confruntă cu împotriviri nu numai din partea Comisiei Europene, ci şi practic ale tuturor membrilor UE. Îndeosebi, partenerii din Estul Europei, care presupun că nemţii vor să meargă în relaţiile cu Rusia pe o cale specială, fiind vorba de o normalizare treptată a relaţiilor cu Rusia.

Însuşi Juncker preferă să tacă, dar UEE a fost una din temele discuţiei sale cu Putin la Summitul G20 de la Hamburg. Argumentele lui Putin sînt demult ştiute: dacă UE nu este gata de conlucrare, atunci, potrivit preşedintelui rus, se va face o întorsătură spre China. Încă anul trecut, la Forumul economic de la Sankt Petersurg, Vladimir Putin s-a referit la perspectiva creării unui imens spaţiu economic cu acest vecin.

Această ameninţare este actuală. Influenţa crescîndă a Chinei în Asia Centrală creează mari temeri în Guvernul federal de la Berlin. China vrea „crearea şi consolidarea unor dependenţe de lungă durată”, a avertizat secretarul de stat al Ministerului de Externe al Germaniei, Markus Ederer, în cadrul întrunirii Comitetului Estic pentru economie germană. Potrivit acestuia, UE trebuie să fie „realmente cointeresată de faptul că normele şi standardele Uniunii Economice Euroasiatice sînt orientate spre rigori europene şi nu chineze”. Ederer ar putea deja, în viitorul apropiat, să acorde mai multă atenţie acestui subiect, de vreme ce degrabă va pleca la Moscova în calitate de nou ambasador al UE în Federaţia Rusă.