GENOCIDUL DIN EDUCAŢIE

Certitudinea învăţămîntului de calitate este egală cu siguranţa statului

Autor: Mihai CONŢIU

Businessul de tip mafiot, în toată regula, din învăţămîntul naţional a fost teribil de zguduit de măsurile luate de ministrul Maia Sandu, cu prilejul desfăşurării examenelor de Bacalaureat. Nici nu este de mirare opoziţia dură a comuniştilor faţă de aceste prime măsuri de reformare a unui sistem dominat de o corupţie generalizată.

Comuniştii confundă testarea corectă a candidaţilor cu abuzarea intimităţii copiilor, la copiat, zicem noi; vorbesc despre stresarea acestora prin introducerea camerelor de supraveghere, iar asta în condiţiile în care avem de-a face cu nişte tineri mai dezinhibaţi decît profesorii lor, părinţii şi chiar politicienii „care le iau apărarea”! Nu ne credeţi? Observaţii prin discoteci, cluburi sau pe străzi!

Sistemul de supraveghere a examenelor de Bacalaureat, care, în opinia mea, ar trebui să fie şi mai drastic, a scos la iveală exact ceea ce mulţi (directori de licee şi rectori de universităţi) nu doreau – notele corecte date pentru cunoştinţele reale ale absolvenţilor!

Pînă acum, s-a păstrat o complicitate criminală în jurul unei doar aparenţe de performanţe în notare a presupuselor cunoştinţe ale candidaţilor la Bacalaureat. O ştiu toţi părinţii şi elevii implicaţi, o ştiu şi profesorii care nu o vor recunoaşte în ruptul capului – notele mari erau cumpărate en-gross şi cu bani grei, iar asta spre a li se face pîrtii credibile copiilor spre a fi admişi în universităţi, în primul rînd în cele bugetare!

În egală măsură cu directorii liceelor şi gimnaziilor, rectorii universităţilor au fost aprig nemulţumiţi de măsurile luate de doamna Sandu. Revoltele lor, mai mult sau mai puţin mocnite, vin din aceea că au fost loviţi la bugetele lor  prin diminuarea numărului de candidaţi înscrişi prin contract, dar şi pentru că li s-a distrus aparenţa de universităţi exigente, care înscriu la facultăţi absolvenţi de licee cu note mari.

Dar vă imaginaţi cu cîtă „dragoste frăţească” privesc rectorii moldoveni peste Prut, la Bucureşti, cînd văd, anual, cîte mii de „potenţiali clienţi” le sunt „răpiţi” cu burse româneşti gratuite?

Cui încredinţăm viitorul nostru, domnilor-tovarăşi comunişti?

Medie generală a examenelor de Bacalaureat s-a cifrat în jurul notei de 6; în urma contestaţiilor şi a celei de-a doua sesiuni de examen, a crescut pînă la 68 la suta; fiecare al treilea absolvent a picat Bacalaureatul în acest an; deşi 8.300 de tineri s-au înscris în sesiunea repetată, doar 2.300 au obţinut note de trecere, dar şi acestea au fost, în mare parte, de nota cinci. Dacă-i căutăm la carnetele de note, vom vedea că cei mai mulţi dintre aceşti tineri „şi-au aranjat”, de-a lungul anilor, note net superioare, de 8, 9 şi 10, celor obţinute la Bacalaureat. În schimbul căror „cunoştinţe” le-or fi dat profesorii aceste note?  

Obiectiv vorbind, cifrele de mai sus sunt tot exagerate, iar asta pentru că nivelul de cunoştinţe este cu mult mai scăzut. În pofida măsurilor de supraveghere care au fost luate, tot s-a reuşit să se copieze, nemaivorbind despre situaţia penală în care rezultatele testelor au fost publicate pe internet simultan cu începerea examenelor. În mod normal, aşa cum am mai spus, examenele trebuiau sistate în aceste condiţii, dar sperăm într-o mai mare exigenţă pentru la anul.

Într-un interviu pentru radio Europa Liberă, vice-ministrului Educației, Loretta Handrabura, spunea:

„...Tendinţa de acoperire cantitativă a locurilor din Universităţi în detrimentul calităţii şi întrebarea chiar rămîne una firească: cum un viitor pedagog care la intrare a avut media şase ar putea să pregătească viitori elevi de nota opt, nouă şi zece?”, a întrebat, retoric, Loretta Handrabura.

Pe de altă parte, îi întrebăm şi noi pe comunişti, iar asta pentru că i-au înfierat ne-tovărăşeşte şi grosolan măsurile doamnei Sandu, metode care, printre altele, au fost salutate şi de către înalţi demnitari occidentali, inclusiv domnul Dirk Schuebel, şeful Delegaţiei UE în R.M.:

Cu ce curaj, peste cîţiva ani, domnilor-tovarăşi comunişti, veţi avea curajul să mergeţi să vă trataţi la un medic care a trecut Bacalaureatul cu notele 5-6 şi a absolvit facultatea în condiţii dubioase? Oare domnii Voronin, Tkaciuk, Muşuc, Petrenco, Petkov, Munteanu şi alţii au curaj să consulte astfel de medici, să se trateze şi să se lase operaţi de ei?

Prin opoziţia lor faţă de reforma învăţămîntului, faţă de o corectă evaluare a absolvenţilor de liceu, comuniştii îşi demască două convingeri ale lor faţă de moldoveni:

1) Îi cred proşti, ei crezîndu-se un fel de „castă-rasă” superioară, că sunt singurii care ştiu cum să conducă această ţară.

2) Crezîndu-i pe moldoveni proşti, comuniştii se tem ca nu cumva copiii lor, aceşti tineri absolvenţi, să nu cumva să se ilumineze prea tare în condiţiile în care li se cere să înveţe mai mult, să şi dovedească, prin examene corecte, că şi-au însuşit cunoştinţe de calitate, performante.

Păi de ce credeţi că o atacă pe doamna Sandu şi vorbesc despre presupusele stresări ale candidaţilor la Bacalaureat?

Din nefericire pentru noi, se vede treaba că tocmai comuniştii au fost cei care, subversiv, pe nebăgare de seamă, au cultivat acest adevărat genocid în Educaţie. Sigur, nu ei l-au iniţiat, ci l-au moştenit de la guvernările precedente. Dacă realizau importanţa capitală a învăţămîntului, care este de aceeaşi însemnătate ca şi siguranţa statului, atunci ei, în 8 ani de guvernare, ar fi trebuit să reformeze acest sistem de mult! Acum vedeţi în ce beznă ne-au ţinut şi cu cîtă virulenţă vor să o conserve?