Am dat nu demult prin nişte antologii de o trimitere la un tratat canonic evreiesc, care se referă la diferite situaţii de viaţă, de uz casnic, dar care deschid cititorului mai multe mecanisme de funcţionare a acestei lumi şi psihologie a fiecărei personalităţi.

Merită atenţie, bunăoară, aşa o cugetare: „Fereşte-te de vecinul rău, nu prieteni cu cei plini de păcate şi nu crede că cineva va putea să scape de pedeapsă”. Astfel, printr-o frază sînt prezentate nişte reguli elementare de comunicare cu oamenii neplăcuţi, toxici le-aş zice.

Judecînd după raţionamentele înţelepţilor iudei, cel mai bine este să eviţi din răsputeri comunicarea cu oamenii toxici. Dacă se ştie că relaţiile cu un om puţin plăcut şi iritant nu aduc nimic bun, atunci pur şi simplu trebuie de pus punct acestei legături. Asta e la fel cum ar fi în trafic cu un şofer care încalcă regulile, merge pe roşu, depăşeşte şi creează situaţii periculoase. Restul conducătorilor auto doar nu încearcă să-i facă morală sau de sine stătător să reglementeze starea de lucruri. Pentru aceasta este poliţia. Iar ceilalţi şoferi se ţin deoparte ca să nu nimerească în accident. La fel e şi cu oamenii toxici, de aceea e şi spus: „Fereşte-te de vecini răi”.

Totuşi, nu întotdeauna acest lucru este posibil. Oricît nu ne-am limita cercul de socializare, oricum ne vom confrunta cu situaţii, cînd ca urmare a mai multor cauze şi circumstanţe, nu vom putea evita comunicarea cu persoane toxice. Mai ales că uneori printre aceşti oameni ar putea fi chiar rude sau apropiaţi. Şi iată aici vine alt nivel din înţelepciunea tratatului iudaic – „Nu prieteni cu cei plini de păcate”. De fapt asta înseamnă că dacă nu ai posibilitate să eviţi comunicarea cu cineva neplăcut, atunci cel puţin redu-o la minimum. Adică, cu cel rău menţine nişte legături necesare care se impun, dar nu-l apropia şi nu-i permite să-ţi intre în viaţă. De asemenea, nici tu nu pătrunde în intimitatea lui. Nişte hotare strict determinate te protejează de influenţa oamenilor toxici – în fapte, gînduri şi sentimente.

Şi ultima – „Nu crede că cineva va putea să scape de pedeapsă”. La prima vedere parcă n-ar fi legată cu primele două, însă aceasta este adresată celor care deja nu au fost în stare să limiteze comunicarea cu oamenii neplăcuţi. Celor care au uitat sau n-au putut să pună frontierele necesare şi au lăsat să le intre în casă şi în viaţă oamenii-mizerii. Celor, traiul cărora deja este infectat şi intoxicat. Celor care au devenit victime ale unor fapte oribile şi suportă din acest motiv pierderi colosale – materiale, emoţionale, fizice. Şi iată aici, evreul înţelept le spune: să nu aveţi nici o îndoială că cei care v-au făcut supărări, vor avea pedeapsa cuvenită. Chiar dacă acest lucru se va întîmpla mai tîrziu.

Pe parcursul istoriei principiul „ochi pentru ochi” sau „măsură pentru măsură” a demonstrat că este funcţional. Fiecare va primi după merite şi fapte, atît cele bune, cît şi cele rele. Toate se întorc, iar jertfele oamenilor toxici trebuie să ştie că, odată cu trecerea timpului, o nedreptate se va face un mare noroc. Or, dacă nu ar fi fost odată o obidă, poate nu ar fi fost realizat un vis, şi dacă nu aţi fi fost odată dat afară, poate nu ajungeaţi unde sînteţi.

Lilia GRUBÎI