Republica Moldova a înregistrat în 2013 o creştere record a Produsului Intern Brut, de 8,9%, însă această creştere este una fragilă şi nu va avea continuitate. Ţara a trecut de faza reformelor „uşoare” şi are nevoie de reforme structurale şi instituţionale profunde pentru a reduce diferenţa de nivel de trai faţă de ţările din regiune, menţionează autorii Raportului de Stare a Ţării, prezentat de către Centrul analitic „Expert-Grup” în cadrul conferinţei internaţionale „MACRO 2014”.

Coautorul raportului, Adrian Lupuşor, a explicat că sporul economic s-a datorat parţial creşterii agriculturii, care s-a recuperat după seceta din anual anterior, precum şi deprecierii leului. Potrivit lui, aceşti factori nu vor putea fi înlocuiţi şi asupra creşterii economice îşi vor lăsa amprenta scăderea exporturilor, a consumului şi activitatea investiţională amorfă. Alţi factori care subminează creşterea economică a Moldovei ţin de protejarea dreptului de proprietate şi funcţionare a justiţiei, de climatul investiţional încă neprietenos, insuficienţa specialiştilor calificaţi, rolul excesiv al statului în economie, piaţa mică şi concurenţa slabă. Aceste „frîne interne” sînt amplificate de factorii externi: criza din Ucraina, dificultăţile economice din UE şi Federaţia Rusă, restricţiile economice aplicate de Rusia şi scăderea remitenţelor.

În raport sînt incluse recomandări de politici interne şi externe pe cîteva dimensiuni esenţiale. La capitolul forţă de muncă, în opinia experţilor, este necesară trecerea de la cantitate la calitate în învăţămînt şi continuarea reformelor iniţiate de Ministerul Educaţiei. O tranziţie similară este necesară şi în domeniul sănătăţii. Adrian Lupuşor a subliniat că procesele de optimizare şi disponibilizare în învăţămînt şi în sănătate sînt o premisă esenţială pentru eliberarea resurselor necesare pentru modernizarea acestor domenii, care sînt prea costisitoare.

Un alt segment de politici este cel al diversificării pieţelor de desfacere, care necesită îmbunătăţirea infrastructurii calităţii, adoptarea standardelor europene şi stimularea financiară a întreprinderilor mici şi mijlocii pentru care este mai greu să treacă la astfel de standarde înalte. În privinţa atragerii capitalului, este recomandată ameliorarea climatului de afaceri prin facilitarea eliberării unor documente mai permisive pentru afaceri şi protejarea reală a dreptului la proprietate. Un ultim obiectiv priveşte fortificarea securităţii naţionale prin asigurarea transparenţei şi monitorizarea finanţării partidelor şi prin supravegherea mai eficientă a sistemului financiar-bancar.

Raportul de Stare a Ţării anticipează pentru anii următori o creştere economică de 3-4% anual, doar jumătate din rata de 7-10% necesară pentru ca în 2040 nivelul de trai să ajungă la jumătatea nivelului din ţările est-europene. Din acest motiv, expertul a subliniat că partidele politice pro-europene ar trebui să-şi schimbe retorica privind integrarea europeană. Potrivit lui, efectele Acordului de Asociere vor fi diminuate atît de „frînele interne”, cît şi de factorii externi şi este important să nu fie create aşteptări prea mari care, odată neîmplinite, vor creşte ponderea euroscepticilor. Adrian Lupuşor a explicat că forţele politice trebuie să promoveze un model de comunicare permanentă cu alegătorii pentru a evita riscurile pe termen lung ale tacticii propagandistice.

Studiul „Republica Moldova 2014: Raport de Stare a Ţării” a fost semnat de experţii Adrian Lupuşor, Alexandru Fala, Denis Cenuşă şi Iurie Morcotîlo şi a fost prezentat în cadrul celei de-a doua ediţii a Conferinţei anuale internaţionale „MACRO 2014: Making European integration work for people”. Evenimentul a fost organizat de Centrul analitic independent „Expert-Grup”, cu sprijinul Fundaţiei Friedrich Ebert.

Sursa: IPN