EXPERT AMERICAN: „CE, MAMA DRACULUI, SE INTIMPLA IN UCRAINA?!”

Parlamentul din Ucraina ar putea să-l demită pe conducătorul singurului organ independent pentru lupta cu corupţia – Biroul Naţional pentru lupta cu corupţia al Ucrainei (NABU).

NABU, creat în 2015 pentru investigarea infracţiunilor de rezonanţă, comise de politicieni de rang înalt corupţi, sub conducerea directorului Artiom Sîtnik, a demonstrat o independenţă considerabilă. Structura descoperă fără ezitare funcţionari sus-puşi, judecători şi şefi de întreprinderi de stat, care anterior practic deţineau imunitate pentru urmărire penală, scrie în publicaţia americană Atlantic Council expertul Josh Cohen.

Susţinerea NABU neîndoielnic este o prioritate pentru SUA, deoarece instituţia a semnat un Memorandum de reciprocitate cu FBI (Biroul Federal de Investigaţii). Documentul prevede sprijin multilateral colegilor ucraineni, inclusiv în instruire şi extinderea posibilităţilor, suport informaţional.

Elita politică ucraineană în ultimii doi ani a inventat diferite clenciuri cu scopul de a slăbi NABU şi a-i reduce din eficienţă. Sistemul judiciar nereformat din Ucraina împiedică cercetările acestui organ, refuzîndu-i în eliberarea mandatelor de arest, de percheziţie, intenţionat stabilind nişte sume derizorii pentru eliberarea pe cauţiune a bănuiţilor (din care cauză aceştia au posibilitatea să fugă din ţară), precum şi păstrînd funcţiile oficiale pentru persoanele care sînt suspectate de comiterea infracţiunilor. Astfel, deşi Biroul Anticorupţie investighează sute de dosare, majoritatea din acestea n-au ajuns pînă la instanţa de judecată. În pofida faptului că Fondul Monetar Internaţional (FMI) cere crearea în Ucraina a unei Curţi Anticorupţie Independente, preşedintele Piotr Poroşenko continuă să frîneze examinarea acestui proiect de lege.

Pentru NABU s-a creat o situaţie nefavorabilă, care în ultimul timp doar s-a agravat. Pe 29 noiembrie, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) şi Procuratura Generală în mod intenţionat au compromis o operaţiune a NABU, desfăşurată de colaboratorii acesteia cu scopul de a-l identifica pe un funcţionar sus-pus din Serviciul de Stat pentru Migraţie al Ucrainei, care se presupune că ar fi participat în scheme de vînzare a paşapoartelor şi vizelor de reşedinţă.

Şi mai catastrofal este faptul că SBU şi Procuratura Generală au reţinut cîţiva agenţi ai NABU, care activau sub acoperire, după care le-au făcut publice numele, din care motiv aceşti colaboratori au fost lipsiţi de posibilitatea de a-şi exercita atribuţiile de serviciu şi s-au pomenit într-un pericol serios.

Însă nici cu asta treaba nu s-a finalizat. Garda veche a Ucrainei a mai dat o nouă lovitură. Mai întîi, Comitetul parlamentar pentru anticorupţie a votat pentru demiterea conducătorului său, Egor Sobolev. Or, acesta este unul din puţinii adepţi activi ai reformei anticorupţie şi plecarea lui va avea un impact puternic asupra activiştilor. Pentru demiterea lui Sobolev a votat o coaliţie din 12 deputaţi din partea Blocului lui Piotr Poroşenko, „Frontului popular” al fostului prim-ministru Arseni Iaţeniuk şi „Blocului de opoziţie”.

Iar recent a fost dată o lovitură directă asupra lui Sîtnik. Conducătorii fracţiunilor parlamentare ale Blocului lui Piotr Poroşenko şi „Frontului popular” au înregistrat sub numărul 7363 un proiect de lege primejdios care ar putea pune capăt independenţei NABU. Acest proiect de lege va pemite legislativului să demită şefii NABU, dar şi altor structuri anticorupţie, prin vot, cu o simplă majoritate. În prezent directorul NABU poate fi demis doar după ce va fi recunoscut vinovat în comiterea infracţiunilor penale, iar sentinţa trebuie să fie aprobată după ce trece prin procedurile de apel. De vreme ce Blocul lui Piot Poroşenko şi „Frontul popular” deţin astăzi majoritatea în parlamentul ucrainean, activiştii, deputaţii din opoziţie, însuşi Sîtnik, au temeri că în curînd acesta va fi demis din funcţia de director NABU.

Sîtnik înţelege foarte bine cauza necazurilor prin care este nevoit să treacă. În discursul său de pe 6 decembrie, la Conferinţa de la Washington a Băncii Mondiale, el a spus: „Cauza demiterii mele este simplă. Nu toţi sînt mulţumiţi de faptul că s-a găsit cine să-i tragă la răspundere pe corupţi şi încearcă să întoarcă de după hotare banii furaţi”.

Partenerii occidentali ai Ucrainei sînt nemulţumiţi de Kiev. La începutul lunii decembrie, Departamentul de Stat al SUA şi-a exprimat îngrijorarea pe marginea luptei cu corupţia în Ucraina, declarînd că ultimele acţiuni pot conduce la „slăbirea susţinerii internaţionale a acestei ţări”. În acelaşi timp, Secretarul de Stat al SUA, Rex Tillerson, a spus: „Nu are sens ca Ucraina să lupte pentru corpul său la Donbass, dacă-şi vinde sufletul corupţiei”. Între timp, Uniunea Europeană a declarat că lupta de la Kiev împotriva NABU „perverteşte încrederea societăţii în eficienţa luptei cu corupţia”.

Daria Kaleniuk de la Centrul de combatere a corupţiei a chemat partenerii occhidentali ai Ucrainei să introducă sancţiuni împotriva demnitarilor din această ţară, declarînd că aceasta este singura soluţie pentru a atrage atenţia Kievului.

„Ortice s-ar întîmpla în continuare, putem spune cu ferimitate că vine sfîrşitul răbdării Occidentului. Să sperăm că clasa politică din Ucraina va ţine cont de acest semnal. Cît nu este tîrziu”, a concluzionat Josh Cohen.

 

Josh Cohen a fost manager de proiecte la USAID (Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională), ocupîndu-se de reforme economice în spaţiul ex-sovietic. Scrie pentru Reuters, Foreign Policy, Washington Post ş.a.