Europa si nu Africa este leaganul omenirii, conform unui nou studiu

Adepții teoriei europocentriste au primit muniție suplimentară după publicarea în prestigioasa revistă PLOS One a unui studiu conform căruia Europa și nu Africa ar fi leagănul umanității, studiu care contrazice teoria general acceptată de paleoantropologi, conform căreia strămoșii oamenilor s-au desprins din maimuțe în urmă cu aproximativ 7 milioane de ani în Africa, unde descendenții lor au rămas timp de peste 5 milioane de ani, înainte de a începe răspîndirea spre alte areale geografice, conform publicației britanice The Telegraph.

Acest studiu se bazează pe analiza a două fosile de hominizi cu dinți asemănători celor umani, considerate a reprezenta veriga lipsă a separării de maimuțele antropoide, ce au fost descoperite în Bulgaria și Grecia și datează de 7,2 milioane de ani. Cele două fosile au fost încadrate în specia Graecopithecus freybergi, poreclită "El Graeco" de cercetători și demonstrează că strămoșii oamenilor trăiau deja în Europa cu 200.000 de ani înainte de cele mai vechi fosile de hominizi descoperite în Africa. O echipă internațională de cercetători care a analizat descoperirile a ajuns la concluzia că aceste fosile modifică complet istoria începuturilor omenirii și plasează ultimul strămoș comun al hominizilor și maimuțelor antropoide – mult căutata verigă lipsă – în regiunea mediteraneană. 
În urmă cu 7,2 milioane de ani, Europa de Est arăta surprinzător de similar cu Africa centrală, caracteristicile climaterice din acea perioadă determinînd dezvoltarea unei vegetații de savană, cu vaste spații deschise, condiții în care strămoșii oamenilor au fost nevoiți să se adapteze pentru a identifica noi surse de hrană, renunțînd la modul de viață arboricol și evoluînd spre mersul biped.

"Acest studiu schimbă radical ceea ce credeam că știm despre locul și perioada în care omenirea a făcut primii pași", a comentat profesorul Nikolai Spassov de la Academia Bulgară de Științe. "Graecopithecus nu este o maimuță. El este membru al unui trib de hominizi și strămoșul direct al (genului) Homo (din care face parte și Homo sapiens). Hrana lui Graecopithecus este caracteristică pentru tipul de vegetație de savană, fiind diferită de hrana maimuțelor antropoide care trăiesc în păduri. Astfel, la fel ca oamenii, el avea molarii mai lați și acoperiți cu un strat gros de smalț. Dintr-un anumit punct de vedere este vorba despre o verigă lipsă nou descoperită (...) Probabil că fața lui El Graeco era foarte asemănătoare cu fețele maimuțelor antropoide, însă avea caninii mai scurți", conform expertului bulgar. 
Fosilele analizate ale celor două specimene de Graecopithecus freybergi constau într-o mandibulă descoperită în Grecia și un premolar superior din Bulgaria. Apelînd la tomografia computerizată, cercetătorii au putut vizualiza structurile interne ale celor două fosile și au remarcat că rădăcinile premolarilor acestei specii erau bine fuzionate. "În timp ce maimuțele antropoide au două sau trei rădăcini complet separate sau divergente, rădăcinile (premolarilor) lui Graecopithecus converg și sunt parțial fuzionate – o trăsătură caracteristică oamenilor moderni, oamenilor primitivi și altor cîteva specii de hominizi", a explicat și coordonatoarea acestui studiu, Madelaine Böhme de la Universitatea din Tübingen.

De asemenea, mandibula fosilizată prezintă o serie de caracteristici ale rădăcinilor dentare care susțin ipoteza că este vorba despre o specie de hominizi foarte primitivă. Cercetătorii au constatat și că această specie este cu cel puțin 200 de mii de ani mai veche decît cel mai vechi hominid african cunoscut, Sahelanthropus tchadensis, ce a fost descoperit în Ciad (Africa centrală). "Am fost surprinși de rezultatele pe care le-am obținut pentru că pre-hominizii erau asociați pînă acum doar cu regiunea sub-sahariană", a precizat un alt participant la studiu, Jochen Fuss, de la Universitatea din Tübingen.

Profesorul David Begun, paleoantropolog la Universitatea din Toronto și co-autor al studiului a pus punctul pe "i", precizînd că această descoperire permite plasarea verigii lipsă în spațiul mediteranean. Conform expertului canadian, în acea perioadă vaste porțiuni din Marea Mediterană secau complet, deschizînd linii de migrație între Europa și Africa pentru maimuțele antropoide și primii hominizi. Echipa de cercetători este de părere că evoluția hominizilor (desprinderea acestora de maimuțe) ar fi fost provocată de aceleași schimbări climatice radicale care au dus la formarea deșertului Sahara în nordul Africii, în urmă cu peste 7 milioane de ani și a împins numeroase specii spre regiunile septentrionale.

"Descoperirile noastre ar putea să ne modifice definitiv ideile despre originile umanității. Personal, eu nu cred că descendenții lui Graecopithecus au dispărut pur și simplu. Sunt de părere că aceștia ar fi putut să se răspîndească mai apoi în Africa. Separarea cimpanzeilor de hominizi a fost însă un eveniment singular, iar datele noastre susțin că această despărțire evolutivă s-a produs în estul Mediteranei și nu în Africa", a mai adăugat Madelaine Böhme.

Sursa: AGERPRES.ro

 

 

 

 

Socialmai mult
14.12.17 - 17:38
14.12.17 - 17:23
14.12.17 - 17:22
14.12.17 - 17:19
14.12.17 - 16:45
14.12.17 - 12:21
14.12.17 - 10:37
14.12.17 - 10:34
13.12.17 - 18:01
13.12.17 - 17:39
13.12.17 - 14:22
13.12.17 - 12:28
13.12.17 - 12:26
13.12.17 - 12:22
12.12.17 - 17:35
12.12.17 - 17:33
12.12.17 - 16:47
12.12.17 - 11:31
12.12.17 - 11:30
12.12.17 - 11:27