Europa, în pragul unui haos total

Dacă economia olandeză o duce foarte bine, de ce sunt olandezii atît de supăraţi?

Astăzi, olandezii se vor îndrepta către urne pentru a alege un nou Parlament. Contextul este unul de creştere economică solidă şi şomaj scăzut. Şi totuşi, populiştii de extremă dreapta sunt în ascensiune şi ar putea deveni forţa politică dominantă, scrie Deutsche Welle.

Olanda, membru fondator al Uniunii Europene, este o economie dinamică, cu o creştere stabilă a PIB-ului şi o rată scăzută a şomajului. Totuşi, populiştii de extremă dreapta sunt aşteptaţi să evolueze bine la alegeri. Liderul lor este Geert Wilders, de la Partidul pentru Libertate (PVV), care cu răspunsurile sale simple la probleme com­plicate ar putea înregistra o performanţă electorală surprinzătoare.

Care sunt motivele din spatele acestui trend?

Cînd a preluat frîiele ţării, premierul Mark Rutte a promis creştere economică solidă şi mai multă prosperitate şi pare să se fi ţinut de cuvînt: economia ţării a avansat cu 2,1% în 2016, potrivit datelor preliminare publicate de Eurostat, citate de CNN. Rata depăşeşte media UE şi expansiunea de 1,6% înregistrată de economia americană. Problema este că de această creştere nu au beneficiat mulţi olandezi din clasa socială inferioară şi clasa de mijloc, al căror nivel de trai nu s-a îmbunătăţit în ultimii cinci ani.

„Olanda beneficiază de cerere de pe pieţele emergente, şi, exact ca în cazul Ger­maniei, euro în declin i-a ajutat exporturile“, arată economistul Vicky Pryce, citat de CNN.

Rutte conduce ţara din 2010. Partidul său a introdus reforme economice dure, incluzînd reduceri de cheltuieli, după recesiunea din 2011 şi 2012. Reformele au dat roade, iar ţara a înregistrat creştere economică în ultimele 11 trimestre. Programul de austeritate i-a afectat cel mai dramatic pe cei săraci, iar mulţi simt nesiguranţă cu privire la viitor. Stephen Brown de la Capital Economics spune că beneficiile inegale ale globalizării au contribuit la ascensiunea populiştilor. Rata şomajului din Olanda se menţine peste nivelul din 2012, iar olandezii îşi văd economiile erodate de dobînzile scăzute.

Brown spune că încrederea consumatorilor este una ridicată în rîndul celor bogaţi, dar mult mai scăzută în rîndul celor cu cîştiguri mai reduse. Aceeaşi diviziune a fost înregistrată înaintea Brexitului şi alegerilor prezidenţiale din SUA. „În toate cele trei ţări, acest lucru s-a întîmplat în contextual unei creşteri economice solide“, arată acesta.

Rutte s-a angajat de asemenea să nu folosească banii contribuabililor olandezi pentru a salva alte economii din zona euro. Totuşi, această promisiune nu a putut fi respectată, din cauza Greciei. Decizia a dus la scăderea încrederii olandezilor în guvernul său. Iar decizii ca creşterea vîrstei de pensionare la 67 de ani şi reducerea beneficiilor sociale nu au fost nici ele în avantajul Guvernului. Olandezii au realizat în scurt timp că au plătit de fapt un preţ prea mare pentru boom, potrivit Deutsche Welle. Fructele expansiunii economice nu au ajuns la cetăţenii obişnuiţi. Deşi rata şomajului a scăzut, mulţi olandezi cîştigă în continuare prea puţin.

În aceste condiţii, nu este surprinzător faptul că naţionalismul este pe val, chiar şi în societatea olandeză ale cărei valori liberale au reprezentat un ideal pentru multe alte ţări europene de-a lungul anilor. Ca reacţie, Olanda s-a opus acceptării de migranţi. Întregul context îi este favorabil lui Geert Wilders.

Campania lui Wilders se concentrează pe migranţi, în special musulmani. Asemeni lui Donald Trump care-i învinovăţeşte pe mexicani pentru orice problemă a SUA, Wilders arată cu degetul către marocani pentru problemele Olandei. Wilders cere o interzicere la nivel naţional al moscheelor şi Coranului, argumentează împotriva „ideologiei islamice“, critică euro şi se îndoieşte de supravieţuirea UE. Acestea în timp ce promite servicii mai bune pentru cei în vîrstă şi o majorare a pensiilor. Wilders a promis un referendum privitor la apartenenţa Olandei la UE dacă ar deveni prim-ministru.

Investitorii nu par să fie îngrijoraţi. Însă dacă actuala tendinţă continuă, mai mulţi eurosceptici ar putea ajunge în Parlamentul olandez, ceea ce ar genera probleme pentru întreaga UE, scrie CNN.

Ziarul Financiar