Congresmenii americani au provocat un aşteptat răspuns furios din partea Moscovei, cînd au votat cu o majoritate covîrşitoare pentru presiuni asupra Rusiei prin intermediul unor sancţiuni mai dure, scrie Financial Times. „Însă printre cei care s-au revoltat cel mai mult au fost şi tradiţionali aliaţi europeni, care îşi fac griji pentru propriile interese comerciale”, se spune într-un articol al revistei.

„Principiul „America înainte de toate” nu poate însemna că interesele Europei sînt pe ultimul loc. Proiectul de lege american ar putea avea urmări unilaterale neintenţionate”, au transmis autorii materialului avertizarea făcută săptămîna trecută de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

„Bruxelles este îngrijorat de faptul că grupurile energetice europene, cum ar fi Shell, Eni şi BP, care au afaceri cu Rusia, vor nimeri sub focul încrucişat al sancţiunilor, ceea ce va dăuna investiţiilor strategice şi va pune în pericol securitatea energetică a continentului”, menţionează jurnaliştii de la Financial Times.

„O parte din propusa legislaţie este orientată asupra „Nord Stream 2”, proiect care va asigura cu gaze ruseşti Germania. Dar şi alte programe de infrastructură, ce vizează teritorii ruse de la Marea Baltică pînă la cea Neagră, pot fi sub pericol, în detrimentul intereselor companiilor europene, care au investit în gazoduct”, se scrie în publicaţie cu trimitere la funcţionari europeni.

Comisia Europeană a refuzat să comunice ce măsuri de răspuns va întreprinde împotriva celui mai important aliat al Europei. Diplomaţii insistă ca prioritatea strategică dominantă să rămînă păstrarea comuniunii cu SUA în faţa militarizării Rusiei la hotarele de vest şi în Ucraina. „Miza constă în comuniunea transatlantică, pe care mereu am avut-o în problema rusă. La fel am avut o coordonare, or, există obligaţiuni certe pe ambele părţi ale Atlanticii ca aceasta să fie continuată”, citează Financial Times un diplomat european de rang înalt.

Cele mai mari îngrijorări în legătură cu proiectul de lege american sînt în Germania, cea mai mare adeptă a proiectului „Nord Stream 2”. „Germania este serios alarmată de faptul că percepe deciziile americane drept pretenţii ale SUA de drepturi extrateritoriale asupra pieţii europene energetice, precum şi ca un scop evident al legislaţiei americane de a proteja interesele economice americane”, se spune în articol.

La rîndul său, conducerea Centrului european pentru economie politică internaţională, cu sediul la Bruxelles, presupune că puterea răspunsului Comisiei Europene faţă de SUA subliniază influenţa Berlinului asupra politicii energetice a blocului. „Energetica vorbeşte cu accent nemţesc. Se presupune că Europa este o cetate împotriva Rusiei, însă noi ne-am aruncat în apărarea Moscovei, în timp ce SUA intensifică sancţiunile”, susţin experţii Centrului.