Jitari Alexandr 14.03.2017 - 17:50

Trebuie inceput de la “Articol preluat din EVZ.ro”. Adica prima sursa nu este nici constatarea propriu-zisa a situatiei in Suedia si nici parerea ziaristei britanice Katie Hopkins, auzita, primita prin mail(in articol este mentionat ca ziarista a folosit mail-ul pentru a comunica cu locuitorii din Suedia – “Femei suedeze, care m-au contactat prin e-mail...”) nemijlocit de ziaristii portalului informational “Moldova-Suverana.md”. Deci si credibilitatea acestui articol scade. Alte surse informationale si mass-media din aceasta lume inconjuratoare si care sunt foarte mari la numar(nota: nici nu stii care este cit de cit echidistanta si obiectiva, pentru ca aceste surse informationale nici nu incearca sa dezminta sau sa aduca probe ca o alta sursa induce cititorul in eroare) spun multe alte lucruri, de exemplu despre neobiectivitatea mass-mediei de exemplu in aceeasi Marea Britanie, despre rusofobia existenta in Regat si in alta parte. Au fost multe declarate, de exemplu despre “Vine Ванька cu tancurile” sau “Microbistilor si sustinatorilor echipei Manchester United sa nu se duca la meciul din Rostov”, ca acolo ar fi “lupki, kari maninca oamenii” etc. Ce declara britanicii altor surse mass-media care au posibilitatea de a prelua parerea nemijlocit din Marea Britanie? Ce s-a intimplat la Rostov pina la iniceputul meciului, in timpul acestuia si dupa ce el s-a terminat? Si cum se modificau stirile pe portalurile de stiri din Regat, pina a-si expune sustinatorii autohtoni impresiile? Nu vorbesc de miscarea “ultrafanatista” in fotbal, aceea nu sunt sustinatori si pentru ei partida de fotbal este doar un motiv pentru degenera miscarile fanatice in alte miscari distructive. Doar ca fanati din astia sunt aproape peste tot unde exista fotbal. Chiar daca, obiectul informatiei este diferit, pe de o parte – fobia a tot ce este rusesc, iar pe de alta parte – imigrantii, de ce trebuie sa duca la concluzii diferite despre a tot ce intra in notiunea de “independenta si obiectivitatea fluxului mediatic de stiri”. Sau celui care prelucreaza informatia se poate de spus: “Mass-media ruseasca si aici joaca jocul, intrevieveaza doar britanicii, care au pareri bune sau neutre despre Rusia”. Dar acest lucru il poate face oricine din mass-media si referitor la orice. Din alt ziar, “Аргументы и Факты”, №5 din 2017, articol “Оборонные расходы стран НАТО в 2016 году”. Se da un tabel cu mai multe tari din Europa si nu numai, sumele in dolari SUA si diagrama indicelului cotizatiei in bani in procente din PIB. Ca indicator-tinta a acestui tratat nord-atlantic sau indicatorul spre care se tinde spre 2% din PIB. Un fapt arhicunoscut, tot din mass-media. Cine indeplineste acest indice, dupa parerea mea, este mai putin important, dar poate fi consultat la dorinta. Cu toate ca Suedia, din careva considerente nu este in aceasta lista a tarilor contributive, poate ca nu este membru NATO, poate din alte considerente nu este inclusa(nota: de exemplu, costul spatiului publicitar intr-o revista este mai importanta decit dezvluirea intregului articol si altele). Dar problema “tuturor relelor” ce le fac migrantii, tot din mass-media nu este exclusiv a Suediei si problema asa-zisei inactivitati ai organelor de drept, de asemenea. Impinzit eterul undelor radio-magnetice cu astfel de noutati, de la o vreme incoace. Luam exemplul unei tari cu cel mai “mic procentaj”(nota – cel mai mic din prisma procentului din PIB, doar 0,44% pe cind indicele solicitat este 2%) de aport financiar la acest tratat. Este vorba de Luxemburg. In dolari SUA, costituie 263 milioane. Mai putin in bani, contribuie doar Albania – 144 milioane, doar ca procentul din PIB(1,21%) o plaseaza pe la mijlocul listei tarilor. Consultam wikipedia, la 01.01.2016 numarul populatiei constituie 576 249 locuitori(nota: nu cred ca marja de eroare a acestui portal informational este mai mare decit marja de eroare a organelor noaste nationale, care au impact asupra sistemului electoral – CEC si Serviciul de Graniceri si Ministerul Tehnologiilor Informationale si Comunicatiilor. La noi marja, este mai mare decit toata populatia Luxemburgului, de aceea nu stim cite buletine sa tiparim inaintea alegerilor si de cite buletine are nevoie diaspora si cite sunt necesare la noi in tara. Aici paralela cu celalalt articol comentat, pot fi nu doar pasari calatoare in parlament, ci si pasari calatoare in alegatori, fapt care pentru nimeni nu creaza deranj. Parca este problema unde sa pui stampila “Alegeri, bla/bla/bla”, adica pe care supliment a buletinului sau pagina pasaportului, chiar daca costa de la 850 de lei in sus). In bani, pentru fiecare locuitor 456,39 dolari SUA, de aceea am luat in ghilimele “mic procentaj”. Ca echivalentul pe cap de locuitor departe nu cel mai mic este. De exemplu Germania - 495,89 dolari SUA, Franta - 653,62 dolari SUA, Grecia(pe un loc cu 2,38% din PIB, mai bun indicator are doar SUA - 3,61%) - 415,33 dolari SUA, Estonia(2,16%) - 363,98 dolari SUA, Romania(1,48%) - 138,69 dolari SUA pe cap de locuitor. Nu intram in detalii cu asa granduri de tari ca SUA – 2041,30 dolari proprii, Norvegia - 1182,13 dolari SUA sau Marea Britanie cu 951,91 dolari SUA pe cap de locuitor in comparatie cu un stat ca Luxemburg. Aceasta tara, ca si altele de fapt, nu au atitea uzine si industrie, altfel zis localuri de productie, mai mult pe coloana de aer de deasupra teritoriului sau face bani(nota: aici tot nu intram in detalii, doar ca merita precizat ca exista cindva un impozit si pe coloana de aer de sub balcoane si acum exista, doar ca denumirea este alta, de fapt altele, ca sunt mai multe). Pentru un tablou mai clar, mai precizam ca conform acelorasi date, de exemplu pentru Republica Moldova, intregul produsul intern brut pe cap de locuitor constituie 5039 dolari SUA(nota: desi am dubii foarte foarte mari, daca scoatem banii de peste hotare si productia importata). Cele doua dimensiuni ale portalului wikipedia in limbile rusa si romana, pe care le inteleg, dau o definire a Produsului Intern Brut, relativ diferite. In descrierea in limba rusa este o expresie-precizare: “показатель, отражающий рыночную стоимость всех конечных товаров и услуг (то есть предназначенных для непосредственного употребления), произведённых за год во всех отраслях экономики на территории государства для потребления, экспорта и накопления, вне зависимости от национальной принадлежности использованных факторов производства”. In romina se incearca a defini si a da chiar si o formula: “Produsul intern brut este un indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piaţă a tuturor mărfurilor şi serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei în interiorul unei ţări în decurs de un an. PIB = consum+investiţii+exporturi−importuri”. Fiti de acord nu prea au unele si aceleasi intelesuri, cam se incurca “привезённых” cu “произведённых”. Desi tot un fel de “производство” este. Pe cind pagina in limba moldoveneasca, adica a statului Republica Moldova, nu este pe acest site, ca si pe multe altele, chiar pe paginile oficiale a unor autoritati publice centrale(Nota: de exemplu, acum o luna de zile in urma pe site-ul parlament.md erau trei limbi straine: romana, franceza si engleza, iar moldoveneasca si rusa nici figurau, in pofida si Constitutiei si legii cu privire la limbile vorbite pe teritoriul Republicii Moldova). Cu un astfel de produs brut, care este “umflat cum se zice ca burta de foame” sa mai lustruieste ideea “deschiderii unui centru, dar cu un domeniu pur civil, nu militar” in aceasta republica. Pe linga militarie, sunt o groaza de alte domenii sociale. Atitea, ca militaria, in aceasta tara, se plaseaza, cam pe la coada lor(nota: tot o parere proprie, dar poate fi bine argumentata la necesitate). Moldoveneste ar fi echivalentul banesc a ceea ce se produce si ceea ce se da voie sa se produca de altii care decid, dar nemijlocit in tara(nota: din dreptul international privat in teritoriul tarii mai intra teritoriile sediilor consulare, bordurile navelor maritime, aeronavelor, dar nu cred ca se produc ciorapi si chiloti pe acolo, dar produse alimentare si sa creasca patlajele si mai putin probabil) in decursul unui an. Notiune care poate fi completata si din ceea ce rezulta din asa notiuni utilizate ca un fel de comparatie de data aceasta nu cu dolari SUA, dar, mirare mare, tot cu un produs de-a lor autohton, cu “BIG MAC”-uri si IPhone, asa ca “паритет покупательной способности” si “paritatea puterii de cumpărare”. Adica cit i se cuvine acelui moldovean carui i-au dat voie sa produca la el in tara altceva decit in domeniul alimentar, pentru lucru depus, ca sa poata cumpara acel produs produs de el insusi. La care se mai adauga alte citeva nuante fiscale, gen TVA si alte taxe. Situatia in care PIB-ul si bugetul de stat se formeaza pe taxele vamale de import, nu stiu daca poate fi pusa in notiunea de “PRODUS INTERN”, mai mult ca transport international. Dar daca mai punem si puterea de cumparare fara de transferuri din strainatate si fara formula de calculare a salariului mediu pe tara, cred ca am cam explicat de ce avem un PIB “umflat de foame” si un PPC pe masura doar de atit cit se da voie. Adica pretul la BIG-MAC, ei ar putea sa-l micsoreze aici, iar in alta parte sa-l corecteze si publicitate ca de exemplu, cumparind un BIG-MAC ajuti pe nu stiu care nevoias dintr-o cu totul alta tara tot este modul lor de actionare. Totul pentru pozitionarea PPC-ului la un nivel sau altul al unei tari. Cu altele este mai problematic. Revenind la varsarile bugetare in alianta nord atlantica si lipsa securitatii pe strazile unor tari din Europa, la caz, Suedia. Poate ar trebui sa faca investitii in organele de drept, cum sunt organele politiei si alte structuri derivate care mai sunt, asa ca jandarmi, carabinieri. Si atunci acestia nu vor mai actiona, dupa cum s-a scris in articol “Poliţia i-a spus că este prea ocupată ca să vină.”. Iar daca este problema in devotamentul pentru serviciul in politie(nota: nu pot exclude totalmente aceasta, tot din cauza fluxului abundent de stiri. In ce mod reactioneaza in unele cazuri singulare, nu la evenimente de o anvergura mare a miscarilor populatiei: ba impusca un minor care fuge de la fata locului fara a avea arma, ba 3-5 politisti impotriva unui individ cu diferite mijloace de actionare electrice-paralizante, alteori inclusiv arme de foc sau neimplicarea politistilor intr-un conflict intre altii pina la momentul in care conflictul a luat sfirsit si se poate de trecut doar la constatari, uneori doar a deceselor – cred ca doar pentru indicatori de performante, ca sa fie crima mai grava), poate ar trebui sa ia nu numai spalatorese, dadace si insotitoare de bord-uri la lucru in batrina Europa, dar si pe sotii lor. Atunci, poate vad si ei ca Republica Moldova ocupa un loc nu chiar atit de fruntas la consumul volumului de alcol pe un cap de locuitor. Si daca unii consuma un pic mai mult, poate tot din cauza celor de acolo. Vorba ceea, se poate de bagat si mina in foc, ca se gasesc nu unul, ci patru schimburi de lucratori(nota: pentru a se respecta regula impusa tot de ei – 3 luni de aflare pe teritoriul statelor europene si acordarea unui timp in care urmatorul schimb va invata limba tarii respective) pentru lucru in organele de ordine din anumite tari din Europa doar din Republica Moldova. Dar cite tari ca Republica Moldova mai sunt, chiar si din cele care deja au intrat in Uniunea Europeana, unde PPC-ul de asemenea este plasat pe un loc unde este plasat, datorita ajustarea preturilor la BIG-MAC-uri(nota: exemplul tarilor din fosta Iugoslavia, unele nuante sunt mentionate recent in numerele 9 si 10 ale editorialului «Аргументы и Факты»). Si aceasta mentionare a editorialului nu este o publicitate in raport cu a ceea ce numim noi – independenta, echidistanta, obiectivitate a sursei mass-media din Republica Moldova, in special a ceea ce se contine in compartimentele “Аргументы и Факты в Молдове”, din contra foarte putina obiectivitate, iar adevar, inca mai putin. De fapt, doar pe informatiile din wikipedia despre diferite editoriale si pe pagini proprii putem sa citim – independente, echidistante, obiective si nationale sau patriotice, adica pentru popor. Sau sa auzim la televizor despre canalele de televiziune. Mai nou si radiodifuziunea trece tot mai mult de la muzica si publicitate la stiri, dar absolut toate din – prima sursa. Ceea ce este valabil si pentru alte tari, in multe cazuri mult mai valabil. Dar revenind la Republica Moldova, atunci care alt, editorial sau canal de televiziune? Makler? Iar, televiziunea care? privesc.eu? Televiziune pe internet, care “doar pentru trei cafele pe luna”(nota: publicitatea de pe pagina voastra) iti acorda posibilitate sa te uiti la circ, unde actorii sunt oameni, in special politicieni. Dar poate trebuie de facut ca cu acest pret de trei cafele pe luna, la acel pret de cafea facuta in conditii de casa si nu la localuri VIP de cinci stele ca coniacul francez si divinul moldovenesc, sa poti sa te duci la un circ adevarat si nu doar cu catei si pisici in rolurile principale, pentru ca dimensiunea incaperii nu permite, iar cea care permite, sa se demoleze de atita timp de stat in paragina sub ideea propusa pentru rumegusul cititorului, auditorului sau vizionarului – “sisitemele de ventilare nu functioneaza asa cum au functionat pina in anul 1991”. Ar mai fi de spus, cum de exemplu cu ocazia consultarii unor informatii pentru acest mesaj am aflat ca una dintre cele mai mari densitati a populatiei este in Monaco – 18 679 de persoane pe un kilometru patrat, ceea ce deloc nu actioneaza asupra micsorarii preturilor unor bunuri supraetajate de pe teritoriul respectiv, dar... si asa destul de mult s-a scris. In final, nu erau chiar de atit de necajiti, grupul de lucru suedez, care a venit recent in Republica Moldova, in special in orasul Balti, la administratia publica locala, pentru a discuta cum se poate de imbunatatit si mai bine viata pornind de la situatia centralei termice din municipiu. Fie ca nu au fost demult pe acasa sau le este specific sa fie amabili si zimbareti, chiar si daca de fapt le este foarte, foarte greu. Probabil ei zimbeau in momentul in care li s-au aratat facturile standard la caldura si salarii – standard si pensiile – standard majoritare din tara si le-au explicat, ca acea femeie care lucreaza intr-o institutie de stat, de exemplu spital si face acelasi lucru ca o femeie care are grija de un batrin in Europa are departe un salariu sub salariu mediu pe economie si inca mai departe decit salariul cela care se plateste in Europa pentru acelasi lucru din suma alocatiei de stat pe care o primeste membrul familiei celui al cui grija are. Sau azil de batrini, gradinita sau orice altceva asemanator. Ramine doar de vazut imbunatatirea vietii cui ale noastre sau tot ale lor?